Bucovina și bucovinenii în istorie. 150 de ani de la Serbarea de la Putna.

A XXIX- a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice, 7 – 8 octombrie 2021, Rădăuţi.

Deschiderea oficială:

MARIAN OLARU, CS II dr., Director al Institutului „Bucovina”
ȘTEFAN PURICI, CS II dr., Prorector USV, Institutul „Bucovina”

Comunicări I:

LIVIU  PAPUC, dr., Iaşi: Serbarea de la Putna, 1871 – vârf de lance al congreselor studenţeşti
SIMONA  TEODORA  ADAMOVICI  (IENACHE), drd., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Marea Serbare Naţională de la Putna din 1871 – consemnări în manuscrise inedite
aflate în colecţiile ,,Fond Bucovina”, Biblioteca Bucovinei ,,I. G. Sbiera”
GEORGE-LIVIU  MAHA, prof. univ. dr., Universitatea ,,Al. I. Cuza”, Iaşi: Contextul economic regional al manifestărilor de la Putna din 1871
ELENA  PINTILEI, dr., bibliograf,  Biblioteca Bucovinei ,,I. G. Sbiera”, Suceava: Ion G. Sbiera – reprezentant al Academiei Române la Serbarea de la Putna din 1871
GABRIEL  CHIRAŞ, drd., Universitatea ,,Al. I. Cuza”, Iaşi: Guvernul conservator Lascăr Catargiu şi Serbarea de la Putna din 1871. Ziarul ,,Pressa” şi atitudinea executivului faţă de manifestarea din Bucovina
ION  FILIPCIUC, prof. dr., Câmpulung Moldovenesc: Serbarea de la Putna şi Războiul franco-prusian (1870–1871)
RODICA  JUGRIN, CS III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere
ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA  UNGUREANU, CS III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Ecouri în presa germană din Bucovina la împlinirea a 400 de ani de la trecerea în nefiinţă a voievodului Ştefan cel Mare (1904)
MIRCEA  A.  DIACONU, prof. univ. dr., Prorector al Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Suceava: Fondul Bisericesc gr.-or. din Bucovina. Câteva nedumeriri

JUSTINIAN-REMUS  COJOCAR, dr., Suceava: Congresul bisericesc ortodox din Bucovina din 1882 – documente inedite
ILIE MOLEA, preot, Suceviţa: Iraclie Porumbescu – ctitor de cultură şi spiritualitate bucovineană
BOGDAN-PETRU  NICULICĂ, CS I dr., Muzeul Naţional al Bucovinei, Suceava: Johann Christian Dressler şi istoria veche a satului Ilişeşti
LIGIA-MARIA FODOR, lect. univ. dr., Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Facultatea de Arhivistică, Bucureşti: Domeniul Rădăuţi în documente austriece (1883)
ELENA  LUNGOCI, profesor de istorie, Mitocul Dragomirnei, Suceava: ,,Gazeta Bucovinei” şi lupta naţională a românilor la sfârşitul secolului al XIX- lea
OVIDIU  B TĂ, CS III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Reţeaua rutieră a Districtului cameral Bucovina (1775–1914)
HARIETA  SABOL, CS III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi / Universitatea
„Ştefan cel Mare”, Suceava: ,,Instituţia îndurării şi a iubirii aproapelui”. Crâmpeie din istoria Institutului de boli mintale din Cernăuţi
MAGDALENA  POKRZYŃSKA, Universitatea din Zielona Góra, Polonia: The Bukovina Science Festival: education outside the walls of the academy
ALEXANDRU-OVIDIU  VINTILĂ, dr., Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava: Centenar Ion Negoiţescu. Criticul dionisiac al Cercului Literar de la Sibiu
SERHII  HAKMAN, conf. univ. dr., director adjunct al Centrului regional Cernăuţi de perfecţionare a calificării, Cernăuţi, Ucraina: Bucovina în politica guvernelor sovietice, rus, ucrainean şi maghiar în primăvara anului 1919: între interesele naţionale şi geopolitice
ALEXANDRINA  CRUCEANU, drd., Universitatea ,,Ştefan cel Mare”, Suceava, Facultatea de Istorie şi Geografie: Structura etno-lingvistică şi confesională a populaţiei Bucovinei în perioada interbelică (1918–1940)
VIORICA CAZAC, LUCIA ADASCALITA, JANA CÎRJA, ELENA URSU, Universitatea Tehnică a Moldovei, Facultatea Textile şi Poligrafie: Cămaşa tradiţională din Bucovina – inspiraţie şi interpretare
CRISTIAN-ALEXANDRU  BOGHIAN, dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Interviuri cu locuitorii caselor tradiţionale din Bucovina: Extrase şi consideraţii

Comunicări II:
MARIAN OLARU, CS II dr., Director al Institutului „Bucovina” Rădăuți: Structuri ale cotidianului în Bucovina la sfârşitul secolului al XIX- lea – începutul secolului XX
ANNA SKOREYKO, conf. univ. dr., Catedra de istorie a Universităţii Naţionale ,,Iurii Fedkovych, director al Centrului ştiinţific de cercetări bucovinene al Universităţii Naţionale ,,Iurii Fedkovych” din Cernăuţi, Ucraina:,,Războiul confesional bucovinean”: victorie fără biruitori
VOLODYMYR  FISANOV, prof. univ. dr., şef al Catedrei de Informație Internațională a Universității Naţionale „Iurii Fedkovych”, Cernăuţi, Ucraina: Polisemia multiculturală a Cernăuţiului în procesul interacţiunii etnopolitice în secolul  XX
SERHII  TROIAN, prof. univ. dr., Catedra Relaţii Internaţionale, Informaţii şi Studii Regionale a Universităţii Naţionale de Aviaţie, Kiev, Ucraina: Fedir Vovk – fondator al relaţiilor ştiinţifice ucraineano-române
OLEKSANDR  DOBRZHANSKY – prof. univ. dr., decan al Facultății de Istorie, Ştiințe Politice și Relații Internaționale a Universității Naţionale ,,Iurii Fedkovych” Cernăuți, Ucraina: Activitatea politică şi socială (sau obştească) a lui Ierotei Pihuliak
ȘTEFAN  PURICI, CS II dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi / Prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava: Despre Homo Bucovinensis – dificultăţile terminologice ale unui demers istoriografic
MIHAI-ŞTEFAN  CEAUŞU, CS I dr., Institutul ,,A. D. Xenopol”, Iaşi: Universitatea din Cernăuţi: de la modelul cultural german, la cel românesc, de sorginte franceză
CONSTANTIN  UNGUREANU, dr., Muzeul Naţional al Bucovinei, Suceava: Contribuţia societăţilor culturale la afirmarea învăţământului în limba română din Bucovina
LUMINIŢA  CĂŞUNEANU, drd., Universitatea ,,Ştefan cel Mare”, Suceava: Autori de memorii şi jurnale în Bucovina. Leca Morariu
ELENA  PASCANIUC, CS III drd., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Voievodul Ştefan cel Mare în legendă
ALA  SAINENCO, manager, Centrul Naţional de Studii ,,Mihai Eminescu” – Memorialul Ipoteşti, Botoşani: Biblioteca parohiei Călineştii-lui-Cuparencu: cât a mai rămas din ea?
MARIN  GHERMAN, dr., director al Institutului de Studii Politice şi Capital Social din Cernăuţi, redactor-şef al Centrului Media BucPress, Cernăuţi, Ucraina: Mihai Eminescu – simbol identitar al românilor din regiunea Cernăuţi (perspectivă sociologică)
NATALIYA  NECHAYEVA-YURIYCHUK, conf. univ. dr., Catedra de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică a Universităţii Naţionale ,,Iurii Fedkovych” Cernăuţi, Ucraina: Transformările identităţii civice ale bucovinenilor: experienţa secolului XX
CĂLIN-CEZAR  CIORTEANU, dr., Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră, Suceava: Aspecte de interes transfrontalier la graniţa Bucovinei în anul 1941
GHEORGHE  ONIŞORU, prof. univ. dr., Universitatea ,,Ştefan cel Mare”, Suceava/ Academia Română, I.N.S.T. Bucureşti: Prima fază a rezistenţei armate anticomuniste din Bucovina (1944–1946)

EMIL SATCO, ALIS NICULICĂ, dr., Biblioteca Bucovinei ,,I. G. Sbiera” Suceava: De la Reuniunea Muzical-Dramatică la Ansamblul Artistic ,,Ciprian Porumbescu”. 1946–1952: primii ani postbelici de reorganizare pe baze noi, proletare, a activităţii cultural-artistice din Suceava
RADU-FLORIAN  BRUJA, conf. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Personalităţi ,,în oglindă”: Maximilian Hacman versus Traian Brăileanu
MARIA  EPATOV, prof. drd., Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuţi: Conştiinţa etnică. Forme de manifestare identitară în opera lui Bedros Horasangian
ION  LIHACIU, conf. univ. dr., Universitatea ,,Al. I. Cuza”, Iaşi: Aspecte privitoare la istoricul cărţii germane din Bucovina
ALEXANDER  WEIDLE, M. Ed., Bukowina-Institut, Augsburg, Germania: ,,Germanii bucovineni”. Constituirea comunităţilor germanilor bucovineni  după ,,strămutare”. ,,Asociaţia germanilor bucovineni” –  actant etnopolitic
CAROL  MOHR, dr., CS, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Noi tendinţe  în analiza sincronică şi diacronică a minorităţii germane din Bucovina

Semnal editorial: 16.00 – 16.30

„Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, anul XXVIII, nr. 1 (56), 2021, (Rodica Jugrin);
„Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, anul XXVIII, nr. 2 (57), 2021,  (Ovidiu Bâtă);
Fischer, Gaëlle, Resettlers and Survivors. Bukovina and the Politics of Belonging in West Germany and Israel, 1945–1989, New York – Oxford, Berghahn Books, 2020 (Ştefan Purici);
Torouţiu, I. E., Ani de ucenicie. Proze şi publicistică (1908–1921), Ediţie îngrijită de Liviu Papuc, Iaşi, Ed. Convorbiri Literare, 2021 (Liviu Papuc);
Străjeri, Ştefan, Istoria românilor canadieni 1890–2020, Bucureşti, Ed. Anamarol, 2020 (Marian Olaru);
Olaru, Marian, Bucovineni împotriva comunismului. Cazul avocatului Pantelimon Chirilă, Târgovişte, Ed. Cetatea de Scaun, 2020 (Rodica Jugrin);
Olaru, Dragoş, Mesaje din trecut (Istoria ca lumină, speranţă şi leac) Articole. Studii. Memorii, Cernăuţi, Ed. Druk Art, 2020 (Marian Olaru);
Olaru, Marian, Ungureanu, Ştefăniţa-Mihaela, Boghian, Cristian-Alexandru, Case tradiţionale din Bucovina, Suceava, Ed. Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, 2020 (Cristian-Alexandru Boghian).

Bucovina – Identitate și transformare. Închinată Centenarului Naşterii Academicianului Dimitrie Vatamaniuc.

A XXVIII- a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice. 15 – 16 octombrie 2020, Rădăuţi.

Deschiderea oficială:
MARIAN OLARU, Director al Institutului „Bucovina” Rădăuți
MAREN RÖGER, prof. dr., Bukowina-Institut, Augsburg, Germania CĂLIN BRĂTEANU, Director al Centrului Cultural ,,Bucovina”, Suceava ȘTEFAN PURICI, Prorector USV, CS II dr., Institutul „Bucovina”

Comunicări I:
RODICA JUGRIN, CS III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Dimitrie Vatamaniuc – ,,un senior al spiritului românesc”
GRIGORE ILISEI, scriitor, Iaşi: Dimitrie Vatamaniuc – editorul lui Eminescu
IORDAN DATCU, istoric, Bucureşti: Amintindu-ne de Dimitrie Vatamaniuc
CONSTANTIN HREHOR, Dimitrie Vatamaniuc. O viaţă între manuscrise, Iaşi, Editura ,,Timpul”, 2019
MIHAI-ŞTEFAN CEAUŞU, CS I, dr., Institutul ,,A. D. Xenopol”, Iaşi: Germanii bucovineni în primii ani după Marea Unire în viaţa politică
ION LIHACIU, conf. univ. dr., Decan al Facultăţii de litere, Universitatea ,,Al. I. Cuza”: Presa de limbă germană din Bucovina în timpul Primului Război Mondial
MAREN RÖGER, prof. dr., Bukowina-Institut, Augsburg, Germania: (Re)inventarea germanilor bucovineni
LIGIA-MARIA FODOR, lect. univ. dr., Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Facultatea de Arhivistică, Bucureşti: Ilustraţiile, metodă intuitivă de învăţare a limbilor română şi germană în Bucovina
OLEKSANDR DOBRZHANSKY – doctor habilitat în istorie, profesor universitar, decanul Facultății de istorie, științe politice și relații internaționale a Universității Naționale ,,Iurii Fedkovych” din Cernăuți, Ucraina: De la rutenism la ucrainism. Formarea identității ucrainene în Bucovina în perioada austriacă
ȘTEFAN PURICI, CS II, dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi / Prorector al Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava: Generalul-maior Eduard Fischer (1862-1935), un bucovinean fidel Imperiului
VOLODYMYR FISANOV, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, Șef al Catedrei de Informație Internațională a Universității Naţionale „Iurii Fedkovych”, din Cernăuţi, Ucraina: Bucovina: experienţa trecutului şi conştientizarea rolului ei în recrearea relaţiilor ucraineano-române
MIRCEA A. DIACONU, prof. univ. dr., Prorector al Universităţii ,,Ştefan cel Mare”, Suceava: O incursiune în istoria ,,Arboroasei”. Câteva precizări de context şi metodă
KURT SCHARR, prof. univ. dr., Universitatea ,,Leopold-Franzens” Innsbruck, Institutul pentru Ştiinţe Istorice şi Etnologie Europeană, Innsbruck, Austria: Stat central şi regiune: Fondul Religionar greco-oriental
LIVIU PAPUC, dr., Iaşi: Remember voluntarii bucovineni în România Primului Război Mondial
RADU-FLORIAN BRUJA, lect. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Din Jurnalul lui Maximilian Hacman – impresii din Berlin în vreme de război
FLORIN PINTESCU, conf. univ. dr., Decan al Facultăţii de Istorie şi Geografie, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Refugiații polonezi din sudul Bucovinei (septembrie 1939 – aprilie 1940) în sursele arhivistice românești
OVIDIU B TĂ, CS III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Aspecte ale comerţului extern al Bucovinei în secolul al XIX- lea
CHRISTINA EIDEN, M. A., Bukowina-Institut, Augsburg, Germania: Un tehnocrat al germanilor bucovineni – Herbert Mayer
ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA UNGUREANU, CS III, drd., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Alfred Gong (1920 – 1981) – 100 de ani de la naştere
HARIETA MARECI-SABOL, CS III, dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi / Universitatea
„Ştefan cel Mare”, Suceava: ,,De la izolare, la integrare”. Educarea copiilor cu dizabilităţi în Bucovina anilor 1900
SERHII TROIAN, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, profesor la Catedra relații internaționale, informații și studii regionale al Universității Naționale de Aviație, Kiev, Ucraina: Inspiraţia cancelarului Reich-ului: Proiectul ,,Regatul Kyiv” al lui Eduard von Hartmann
MARIN GHERMAN, dr., Ucraina: ,,Ghetoizări informaţionale” în spaţiul bucovinean transfrontalier

Comunicări II:
MAGDALENA POKRZYŃSKA, Universitatea din Zielona Góra, Polonia: Bukovinians Motifs at the Ethnographic Museum in Zielona Góra
CONSTANTIN UNGUREANU, dr., Muzeul Naţional al Bucovinei, Suceava: Procese migraţioniste în Bucovina şi Basarabia (până la mijlocul secolului al XIX-lea)
CĂLIN-CEZAR CIORTEANU, dr., Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră, Suceava: Consideraţii privind trasarea frontierei dintre România şi Uniunea Sovietică ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov
SERHII HAKMAN, dr., conferențiar, director adjunct al Centrulul de pregătire continuă și perfecționare a funcționarilor publici din Cernăuți, Ucraina: Particularitățile procesului includerii Basarabiei și a nordului Bucovinei în componența URSS
DINU POŞTARENCU, dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova: Flondorenii. Proprietari funciari în Basarabia
ALEXANDER WEIDLE, M. Ed., Bukowina-Institut, Augsburg, Germania: Germanii din Bucovina în 2020? Despre ,,reţele narative” în proiectul de istorie orală al Institutului ,,Bukowina”
MARIAN OLARU, Director al Institutului „Bucovina” Rădăuți: Aspectele vieţii politice din Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
CAROL MOHR, dr., CS, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Intervenţii ale deputaţilor bucovineni în ultima sesiune a Parlamentului Cisleithaniei (1917 – 1918)
ELENA LUNGOCI, profesor, Iaşi: Voluntarii bucovineni din Primul Război Mondial
GHEORGHE ONIŞORU, prof. univ. dr., Universitatea ,,Ştefan cel Mare”, Suceava: Bucovina la granița cu patria socialismului: fuga lui Vasile Luca in Uniunea Sovietica (1940)
IONEL-CRISTINEL PUHA, profesor, Liceul Tehnologic ,,Ion Nistor”, Vicovu de Sus: Şcoala Bilca-Est în perioada interbelică. Povestea unei cronici
JUSTINIAN-REMUS COJOCAR, drd., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Societăți culturale și asociații Arcășești din parohiile bucovinene în Bucovina interbelică
SIMONA TEODORA ADAMOVICI (IENACHE), drd., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Biblioteca Centrală a Sucevei – o istorie mai puțin cunoscută
BOGDAN-PETRU NICULICĂ, CS I dr., Muzeul Naţional al Bucovinei, Suceava: Activitatea „Bukowiner Landes-Museums” („Muzeul Ţării Bucovinei din Cernăuţi”) reflectată în „Gazeta Bucovinei” (1893 – 1896)
GABRIEL CHIRAŞ, drd., Universitatea ,,Al. I. Cuza”, Iaşi: Adunarea de la Putna (august 1871) reflectată în câteva periodice din Iași și București; semnificația și impactul în rândul societății românești
KARINA STEMPEL-GANCARCZYK, Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze de Ştiinţe, Polonia: Limba pe cale de dispariţie – graiul polonez în Mihoveni
ELENA PINTILEI, drd., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: I. G. Sbiera în memoria contemporanilor
ALEXANDRU-OVIDIU VINTILĂ, dr., Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava: Mircea Streinul. In memoriam
ION FILIPCIUC, prof. dr., Câmpulung Moldovenesc: Adrian Fochi, la aniversarea unui veac
MARIA EPATOV, prof. drd., Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuţi: Metaficţiunea istoriografică. Evadarea în trecut în romanele lui Ştefan Agopian
ELENA PASCANIUC, CS III, drd., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Revista ,,Făt-Frumos” (1926 – 1940) în contextul folcloristicii româneşti
CRISTIAN-ALEXANDRU BOGHIAN, dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Case tradiţionale din Bucovina. O perspectivă imagistică asupra patrimoniului construit actual

Semnal editorial:

Dumitru Valenciuc, Dosar relativ la Bucovina. Organizaţia ei, Suceava, Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, 2018, 306 pagini; (Marian Olaru)
Dumitru Valenciuc, Testamentul unui episcop, Suceava, Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, 2018, 138 pagini; (Marian Olaru)
Mănăstirea Paltin Petru-Vodă, Aspazia Oţel Petrescu. Interviuri, Editor Fundaţia Justin Pârvu, 2018, 190 pagini; (Marian Olaru)
Vasile I. Schipor, Bucovina de lângă noi. Viaţa ştiinţifică, literară şi artistică la început de mileniu, vol. I, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2019, 900 pagini; (Rodica Jugrin)
Vasile I. Schipor, Bucovina de lângă noi. Viaţa ştiinţifică, literară şi artistică la început de mileniu, vol. II, Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2019, 634 pagini; (Rodica Jugrin) „Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, anul XXVII, nr. 1 (54), 2020, 350 p. (Elena Pascaniuc) „Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, anul XXVII, nr. 2 (55), 2020, 348 p. (Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu)

Bucovina și bucovinenii în secolul al XX-lea. Identitate și alteritate.
Colocviu științific internațional.

Cernăuţi, Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych”, 8 iunie 2019.

Cuvânt de deschidere:

– CS II dr. Marian Olaru, director al Institutului „Bucovina” al Academiei Române
– Irina-Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuţi
– Oleksandr Dobrzhanskyi, decanul Facultății de Istorie, Politologie și Relații Internaționale a Universității Naționale „Yuriy Fedkovych”
– Hanna Skoreiko, director al Centrului de Studii Bucovinene de pe lângă Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych”
– Lubov Melnychuk, director al Centrului de Studii Românești.

I. Referate:

Cercet. şt. II dr. ŞTEFAN PURICI, CS II dr., Trecutul Bucovinei: mituri, actori și realități istorice.
OLEKSANDR DOBRZHANSKYI, „Germanizare”, „ucrainizare”, „românizare”: unele mituri privitoare la autoidentificarea etnică în Bucovina în secolul al XIX-lea – începutul secolului XX / Германізація, українізація, румунізація: деякі міфи формування національної самоідентифікації на Буковині в ХІХ – на початку ХХ ст.
Cercet. şt. III dr. HARIETA MARECI SABOL, „Fudulia cu haine sau mintea sănătoasă?ˮ. Condiționări culturale în Bucovina (1880–1910).
HANNA SKOREIKO, Ai noștri vecini străini: fenomenul coabitării în lumea rurală în perioada interbelică / Свої чужі сусіди: феномен сільського співіснування міжвоєнного часу.
IHOR PIDDUBNYI, Iancu Flondor și Ion Nistor: aspecte privitoare la activitatea primilor miniștri-delegați ai Bucovinei / Я.Флондор та І.Ністор: проблеми діяльності перших міністрів-делегатів Буковини.
Cercet. şt. III dr. OVIDIU BÂTĂ, Profesori bucovineni la Facultatea de Științe a Universității din Cernăuți – Ioan P. Prelipcean (1881–1974).
TAMARA MARUSYK, Salvarea din uitare: Joseph Schmidt, incomparabilul tenor bucovinean / Повернення із забуття: неповторний буковинський тенор Йозеф Шмідт.
Cercet. şt. drd. ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA UNGUREANU, , Josef Burg (1912–2009).
Cercet. şt. III dr. RODICA JUGRIN, Contribuția academicianului Radu Grigorovici la cunoașterea istoriei Bucovinei – un model de cercetare științifică interdisciplinară.
Cercet. șt. drd. ELENA PASCANIUC, Basmul popular din Bucovina în culegerile secolului al XIX- lea. Texte uitate, texte regăsite.
ALEXANDRINA CERNOV, Membru de Onoare al Academiei Române, Din nou despre evenimentele de la Fântâna Albă din aprilie 1941.
YULIA LEVINA, „Așa arată dușmanul”: imaginea autorităților române în interpretarea propagandei sovietice (1940-1941) / Так виглядає ворог: образ румунської влади у радянській пропаганді 1940-41 рр.
VASILE TARAȚEANU, Membru de Onoare al Academiei Române, O victimă a regimului comunist: Preotul Visarion Puiu
Cercet. şt. II dr. MARIAN OLARU, Despre colectivizarea agriculturii în România, cu referire la partea de sud a Bucovinei – la 70 de ani de la începutul acestui proces istoric.
IRYNA YAVORSKA, Alia ca marker al identității evreiești în Bucovina (a doua jumătate a secolului al XX-lea) / Алія як маркер єврейської ідентичності на Буковині у другійполовині ХХ ст.
SERGHEI HACMAN, Modificarea dominantelor și identităților etno-naționale din Bucovina la hotarul mileniilor / Зміна етнонаціональних домінант та ідентичностей на Буковині на зламі тисячоліть.
Cercet. şt. dr. CAROL MOHR, Paradigme utile eficientizării dialogului științific interdisciplinar.

Semnal editorial

a) cărți:
– Bucovina în Primul Război Mondial. Studii și documente, coordonator Rodica Jugrin, Bucureşti, Editura Academiei Române, Colecţia „Centenarium”, 2018, 356 p. (Rodica Jugrin).
b) periodice:
– „Analele Bucovinei”, Rădăuţi–Bucureşti, anul XXV, nr. 1 (50), [ianuarie–iunie] 2018 (Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu),
– „Analele Bucovinei”, Rădăuţi–Bucureşti, anul XXIV, nr. 2 (51), [iulie–decembrie] 2018 (Elena Pascaniuc).

SUS

Bucovina și bucovinenii. Un secol de la MAREA UNIRE.
A XXVI-a sesiune anuală de referate şi comunicări ştiinţifice

Rădăuţi, 28 septembrie – Cernăuți, 29 septembrie 2018.

I. Comunicări:

RODICA JUGRIN, CS III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: In memoriam Dimitrie Vatamaniuc (25 septembrie 1920 – 4 iulie 2018).
ALEXANDRINA CERNOV, membru de onoare al Academiei Române, Cernăuţi, Ucraina: Ion Nistor în amintirea contemporanilor.
VLAD GAFIŢA, lect. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Contribuţia lui Iancu Flondor la Unirea Bucovinei cu Regatul României.
VASILE I. SCHIPOR, CS II dr., Rădăuți: Radu I. Sbiera (1876–1946): „Să lucrăm nu numai cu mintea, ci și cu inima!”.
MARIAN OLARU, CS II dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Bucovina în Primul Război Mondial. Politică şi cotidian.
JLIGIA-MARIA FODOR, lect. univ. dr., Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti: Consideraţii referitoare la românii din Bucovina în timpul Primului Război Mondial.
KATHARINA HABERKORN, dr., Bezirk Schwaben, Augsburg, Germania: Transformări şi reinterpretări în spaţiul public. Bucovina după 1918.
VASILE M. DEMCIUC, lect. univ. dr., Universitatea ,,Ştefan cel Mare”, Suceava: Dositei, primul episcop al Bucovinei.
IONEL-CRISTINEL PUHA, profesor, Liceul Tehnologic ,,Ion Nistor”, Vicovu de Sus: Bucovina în Primul Război Mondial în amintirile lui Pamfil Cuciureanu.
ALEXANDRINA CUŢUI, dr., Muzeul Bucovinei, Suceava: Acuzaţii de iredentism şi spionaj aduse românilor de către autorităţile austriece.
CEZAR-CĂLIN CIORTEANU, dr., Serviciul Teritorial de Frontieră, Suceava: Situaţia pazei frontierei de nord-est a României în perioada 1917–1918.
GHEORGHE ONIŞORU, prof. univ. dr., Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava: Tratatul de la Saint Germain (10 septembrie 1919).
FLORIN PINTESCU, conf. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Societăţi culturale evreieşti din Rădăuţi, în perioada interbelică.
EWA KOCÓJ, dr. hab., Institutul de Cultură, Universitatea Jagiellonă, Cracovia, Polonia: Memoria şi reconcilierea. Patrimoniul Bucovinei multietnice în cultura contemporană.

II. Comunicări:

MARIA DANILOV, conf. univ. dr., Institutul de Istorie, Chişinău, Republica Moldova: Cultura şi şcoala basarabeană în cercetările lui Liviu Marian.
JUSTINIAN-REMUS COJOCAR, drd., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Conferinţele pastorale – preoţii bucovineni în slujba unităţii statale şi bisericeşti a românilor.
MARIA EPATOV, prof. drd., Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, Rădăuţi: Comunitatea armeană din Bucovina – istorie şi identitate.
ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA UNGUREANU, CS, drd., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Viaţa culturală, socială şi politică provincială reflectată în paginile ziarului „Bukowina. Landes- und Amtszeitung” (1862–1868).
ALEXANDRU-OVIDIU VINTILĂ, dr., Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava: Societatea Scriitorilor Bucovineni, opt decenii de la înfiinţare.
ELENA PINTILEI, drd., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: I. G. Sbiera şi Biblioteca Centrală a Bucovinei (Rapoartele de activitate pentru anii: 1872, 1873, 1874).
DRAGOŞ HUŢULEAC, dr., cercetător independent: Cum a influențat Marea Unire gândirea românească? O perspectivă filosofică.

Semnal editorial

a) cărți:
– Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Bucovinei. File de istorie, Cuvânt-înainte de Ion Filipciuc, Suceava, f. ed., Tipar: Dejavu Techprint SRL, 2017, 588 p. (Vasile I. Schipor);
– Związek Polaków w Rumunii. Uniunea Polonezilor din România (editor), Związki polsko-rumuńskie w historii i kulturze. Legături istorice și culturale polono-române, Suceava, f. ed., Tipar: SC Tipo-Lidana SRL, 2018, 536 p. (Vasile I. Schipor);
– Mihai-Răzvan Neagu, Formarea elitei ortodoxe din Transilvania, Banat şi Crişana la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Studenţi români din Transilvania, Banat şi Crişana la Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi (1875–1918), Cluj-Napoca, Editura Şcoala Ardeleană, 2018, 698 p. (Marian Olaru);
– Gheorghe Schipor, Ioan Larionescu (1885–1969), Suceava, Editura Accent Print, 2018, 184 p. (Ovidiu Bâtă).

SUS

Conferința științifică internațională „Bucovina şi bucovinenii în istorie”.
Conferinţă consacrată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Institutului „Bucovina” al Academiei Române

Rădăuţi, 29 septembrie – Cernăuți, 30 septembrie 2017.

I. Comunicări:

MARIAN OLARU, cs II dr.,Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Institutul „Bucovina” la 25 de ani de la înfiinţare. Realizări şi perspective.
ORTFRIED KOTZIAN, dr., Bukowina-Institut, Augsburg, Germania Consideraţii privind însemnătatea Institutelor „Bucovina” din Germania, Ucraina şi România.
VASILE I. SCHIPOR,cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Periodicul „Analele Bucovinei” şi contribuţia sa la diseminarea rezultatelor cercetării ştiinţifice.
RODICA IAȚENCU-JUGRIN, cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: „Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii” şi contribuţia sa la cercetarea sistematică a problemelor Bucovinei.
ALEXANDRINA CERNOV, prof. univ. dr., membru de onoare al Academiei Române, Cernăuţi, Ucraina: Sextil Puşcariu şi Bucovina.
JUSTINIAN-REMUS A. COJOCAR, drd. al Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava: Biserica ortodoxă şi Viena – biruinţă a sufletului românesc.
ARCADIE BODALE,dr., inspector superior la SJIAN, Iaşi: O ipoteză privind cauzele subordonării Episcopiilor de Zara şi Cattaro faţă de Mitropolia Bucovinei.
HARIETA MARECI-SABOL, lect. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Scurt istoric al imunizării în Bucovina secolului al XIX-lea: variolizarea.
IOAN FILIPCIUC, prof. dr., Câmpulung Moldovenesc: Congresul general al Bucovinei, 15–28 noiembrie 1918.
ALIS NICULICĂ, dr., Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava: Bucovina anului 1918 oglindită în paginile gazetei „Glasul Bucovinei”.
ŞTEFAN PURICI, cs II dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Bucovina interbelică: despărţirea de Imperiu, integrarea în Regat.
RADU-FLORIAN BRUJA, lect. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Discurs politic şi parlamentar. Cazul deputatului Iacob Pistiner.
VASILE I. SCHIPOR, cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Memorialistica bucovinenilor. Farmecul indelebil al culturilor în dialog.
AURA BRĂDĂȚAN, dr., ION MAREȘ, dr., Muzeul Bucovinei, Suceava: Documente istorice referitoare la Biserica ,,Sf. Dumitru” din Suceava, colecționate de academicianul Simion Florea Marian.

II. Comunicări:

ELENA PASCANIUC, cs, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Basmul fantastic în colecţia de poveşti populare a lui I. G. Sbiera.
DINU POŞTARENCU, cs dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova: Hurmuzăcheștii și Basarabia.
OVIDIU BÂTĂ, cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: O cronologiea cercetării şi exploatării miniere în Bucovina.
CARMEN CHAŞOVSCHI, conf. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Peisajul cultural din sudul Bucovinei. Intervenţii şi transformări.
CAROL MOHR, dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava: Uzul limbii materne ca parametru definitoriu al vitalităţii unui grup etnic minoritar. Analiză socio-lingvistică cu referire specială la minoritatea germană din sudul Bucovinei.
ALEXANDRU-OVIDIU VINTILĂ, dr., Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava: Sub zodia nefastă a bolşevismului. În căutarea lui Constant Tonegaru.
LUZIAN GEIER, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania: Bucovina în imagini. Un exemplu actual de album cu ilustrate vechi din Cernăuţi.
RALUCA-IRINA MUSCĂ, bibliotecar, VASILE I. SCHIPOR,cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuți: Bucovinenii și Bucovina în imagini de epocă. Oameni şi locuri, prezentare Power-point.

Semnal editorial

a) cărți:
– Radu-Florian Bruja, Helena Krasowska, Magdalena Pokrzyńska, Bukowina. Inni wśród Swoich. Bucovina, acasă printre ai săi, Warszawa – Zielona Góra – Piła, Instytut Slawistyki Polskiej Akademii Nauk, 2017, 338 s. (Radu-Florian Bruja);
– Jan Bujak, Kronika bukowińskich Polaków, 1911–1914. Cronica polonezilor bucovineni, 1911–1914, Suceava, Związek Polaków w Rumunii. Uniunea Polonezilor din România, 2017, 308 s.;
– Karina Stempel-Gancarczyk, Elźbieta Wieruszewska-Calistru (sub redacția), Historia i dzieńdzisiejszy relacji polsko-rumuńskich. Istoria şi prezentul relaţiilor polono-române, Suceava, Związek Polaków w Rumunii. Uniunea Polonezilor din România, 2017, 480 s. (Vasile I. Schipor);
– Cassian Maria Spiridon, Mircea, Platon, Liviu Papuc (editori), „Convorbiri literare”. Corpus de texte ilustrative, vol. I, partea a patra, România în Belle Époque, 1887–1899, Iași, Editura revistei „Convorbiri literare”, 2017, 498 p. (Elena Pascaniuc);
– (colectiv) Raimund Friedrich Kaindl. Studii cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naștere, Cernăuți, 2016, 221 p. (Rodica Jugrin).

b) periodice
– „Scriptum”, serie nouă, buletin trimestrial al Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava, anul XXIII, nr. 1–2, ianuarie-iunie, 2017, 40 p. (AlisNiculică);
– „Bucovina literară”, serie nouă, Suceava, anul XXVIII, nr. 7–8 (317–318), iulie–august 2017, 96 p. (Alexandru-Ovidiu Vintilă).

III. Comunicări:

ALEXANDRINA CERNOV, prof. univ. dr., membru de onoare al Academiei Române, Cernăuţi, Ucraina: Subiect rezervat
VASILE I. SCHIPOR,cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Periodicul „Analele Bucovinei” şi contribuţia sa la diseminarea rezultatelor cercetării ştiinţifice.
DRAGOŞ OLARU, dr., Cernăuţi: Traian Popovici – figură emblematică a Bucovinei.
CONSTANTIN UNGUREANU, dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova: Istoriografia cu referire la sistemul de învăţământ din Bucovina în perioada 1774–1918.
LIGIA-MARIA FODOR, lect. univ. dr., Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti: Învăţământul preşcolar în Bucovina habsburgică.
ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA UNGUREANU, cs drd., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi: Şcoala şi sistemul de învăţământ în paginile periodicului „Bucovina. Gazetă românească pentru politică, religie şi literatură” (1848–1850).
MARIN GHERMAN, dr., redacţia „Glasul Bucovinei”, Cernăuţi: Noua lege a învăţământului din Ucraina – un instrument al luptei geopolitice.
KARINA STEMPEL-GANCARCZYK, cs drd., Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze de Științe din Varșovia, Polonia: Graiurile poloneze în Bucovina românească – trecut şi prezent.
CĂTĂLIN I. NICOLAE, dr.,Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București, BOGDAN-PETRU NICULICĂ,cs Idr., Muzeul Bucovinei, Suceava: Teofil Sauciuc-Săveanu: dimensiunea savantului şi drama existenţei unui academician.
SERHII HAKMAN, dr., Administraţia Regională Cernăuţi, Ucraina: Bucovina în toamna anului 1918: mişcările naţionale şi contextul geopolitic.

SUS

Bucovina şi bucovinenii în secolul al XX-lea. Istorie, politică şi destin
Conferință științifică internațională dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Academiei Române

Rădăuţi – Suceviţa, 10 – 11 noiembrie 2016.

I. Comunicări:

ALEXANDRINA CERNOV, membru de onoare al Academiei Române, Cernăuţi, Ucraina I. G. Sbiera (1 noiembrie 1836 – 22 octombrie 1916); CONSTANTIN UNGUREANU, dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova Populaţia pe teritoriul istoric al Bucovinei în perioada 1940–2002; LUZIAN GEIER, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania Un bucovinean de formaţie europeană. 150 de ani de la naşterea omului de ştiinţă Raimund Friedrich Kaindl, personalitate complexă a culturii Bucovinei; LIGIA-MARIA FODOR, lect. univ. dr., Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti Raimund Friedrich Kaindl, profesor la Cernăuţi; JUSTINIAN-REMUS COJOCAR, drd. al Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava Revista „Candela” – jurnalul bisericesc oficial al Bisericii Ortodoxe Române din Bucovina; ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA UNGUREANU, cs drd., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Franz Adolf Wickenhauser (1809–1891) – contribuţii la cunoaşterea istoriei Bucovinei; RADU-FLORIAN BRUJA, lect. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava Electoratul de stânga în Bucovina interbelică; RODICA IAŢENCU, cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Consideraţii privind activitatea deputaţilor bucovineni în legislatura 1920–1922; ŞTEFAN PURICI, cs II, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Bucovina în toamna anului 1918. Alternative geopolitice; ILIE LUCEAC, prof. univ. dr., Cernăuţi, Ucraina Hortensia Masichievici-Mişu: între destin şi creaţie artistică;

II. Comunicări:

KARINA STEMPEL-GANCARCZYK, Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze de Științe din Varșovia, Polonia Catolicismul polonez în Bucovina austriacă – tradiţie şi eclectism (Modelul Bulaiului); DINU POŞTARENCU, cs dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova Presa chişinăuiană despre evenimentele din Bucovina din toamna anului 1918; IOAN FILIPCIUC, prof. dr., Câmpulung Moldovenesc Sextil Puşcariu – hegemonia intelectuală a unirii Bucovinei cu Regatul României; VLAD GAFIŢA, lect. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava Identităţi naţionale şi supranaţionale în Bucovina habsburgică; MARIAN OLARU, cs II dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Noi izvoare istorice despre activitatea politică a lui Iancu Flondor în perioada 1918–1923;

III. Comunicări:

VASILE I. SCHIPOR, cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi „Făt-Frumos” (1926–1944) – un periodic bucovinean dedicat promovării „valorilor reale” ale culturii româneşti de pretutindeni; HARIETA MARECI SABOL, lect. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, „Bolniţe, lazarete şi spitale”. Consideraţii asupra asistenţei medicale în Bucovina primei jumătăţi a secolului al XIX-lea; BOGDAN-PETRU NICULICĂ, dr., Muzeul Bucovinei, Suceava Din gândirea arheologică a lui Dionisie Olinescu. Concepte şi modele teoretice, stratigrafie şi instituţii în Bucovina austriacă; MARIA POŞTARENCU, bibliotecar, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan“ a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova O carte despre Bucovina de la mijlocul secolului al XIX-lea, editată în Rusia; ELENA PASCANIUC, cs, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Semnificaţii mitice şi magice ale stejarului; ALEXANDRU-OVIDIU VINTILĂ, dr., Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava Absurdul, o soluţie de ieşire din blocajul ontologic al secolului XX. Cazul Benjamin Fondane; ARCADIE BODALE, dr., inspector superior la SJIAN, Iaşi Situaţia clerului de mir din Bucovina la 1790, după documente inedite din Arhivele austriece; SERHII HAKMAN, dr., Administraţia Regională Cernăuţi, Ucraina Influenţa factorului etnopolitic şi a căilor de comunicaţie în soarta Bucovinei în prima jumătate a secolului al XX-lea; ALIS NICULICĂ, dr., Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava Ion G. Sbiera şi mişcarea naţională a românilor din Bucovina; AURA BRĂDĂŢAN, dr., ION MAREŞ, dr., Muzeul Bucovinei, Suceava Un manuscris inedit al academicianului Simion Florea Marian privind câteva vechi monumente din Suceava; OVIDIU BÂTĂ, cs III dr., Institutul „Bucovina“, Rădăuţi Bucovina din punct de vedere al industriei lemnului;

Semnal editorial

Ion Cernat, Evreii din comuna Vama, judeţul Suceava, România, Iaşi, Editura PIM, 2016, 244 p. (Rodica Iaţencu) Simion Florea Marian, Folclor din Calafindeşti, Ediţie îngrijită de Aura Brădăţan, Editura Biblioteca „Mioriţa”, Câmpulung Moldovenesc, 2015, 300 p. (I. Filipciuc) Bogdan-Petru Niculică, Epoca Bronzului în Podişul Sucevei, Cuvânt-înainte: dr. Mircea Ignat, Suceava, Editura „Karl A. Romstorfer”, 2015, 624 p. (Vasile I. Schipor) Vasile I. Schipor, Calendare şi almanahuri româneşti din Bucovina (1811–1918). Contribuţia lor la propăşirea cultural-naţională a românilor bucovineni, Cuvânt-înainte de Mihai-Ştefan Ceauşu, Iaşi, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2016, 791 p. (Alis E. Niculică) „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, Suceava, XLII, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, 2015, 288 p. „Bucovina literară”, revistă a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, serie nouă, Suceava, anul XXVII, nr. 9-10 (307-308), septembrie-octombrie 2016 (Alexandru-Ovidiu Vintilă) „Însemnări bucovinene”, revistă de cultură a municipiului Câmpulung Moldovenesc, anul I, nr. 1, iulie 2016, 36 p. (Vasile I. Schipor)

SUS

Bucovina şi bucovinenii în secolul al XX-lea. Istorie, politică şi destin.
BUCOVINA ÎN MARELE RĂZBOI – Expoziţie documentară organizată de Muzeul Bucovinei.

Rădăuți – Sucevița, 6 – 7 noiembrie 2015.

I. Comunicări:

ALEXANDRINA CERNOV, membru de onoare al Academiei Române, Cernăuţi, Ucraina Aron Pumnul – autor de manuale pentru românii din Imperiul Habsburgic; MARIAN OLARU, cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Bucovina în preajma Marii Uniri. Consideraţii; CONSTANTIN UNGUREANU, dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău, Republica Moldova Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuţi (1875–1918); LIGIA-MARIA FODOR, lect. univ. dr., Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti Disciplină şi indisciplină în şcolile secundare din Ducatul Bucovinei; ARCADIE BODALE, dr., inspector superior la Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale Fondul documentar al prof. univ. dr Maximilian Hacman de la Arhivele Naţionale Iaşi; HARIETA MARECI SABOL, lect. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, Instituţii medicale curative în Bucovina istorică; ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA UNGUREANU, cs, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Heinrich Kipper (1875–1959) şi lirica germană în dialect din Bucovina; RADU-FLORIAN BRUJA, dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava Influenţa legislaţiei electorale asupra comportamentului alegătorilor din Bucovina în perioada interbelică; JUSTINIAN-REMUS COJOCAR, drd. al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava Părintele Nicolae Pentelescu – vrednic slujitor al Altarului lui Dumnezeu în Bucovina; RODICA IAŢENCU, cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Bucovineni în Parlamentul României Întregite. Senatul, sesiunea 1920–1922;

II. Comunicări:

ILIE LUCEAC, prof. univ. dr., Cernăuţi, Ucraina Soarta unui fond familial din arhivele Hurmuzaki. Unele consideraţii; IOAN FILIPCIUC, prof. dr., Câmpulung Moldovenesc Consideraţii cu privire la nobilimea bucovineană; IHOR ZHALOBA, dr., Academia Diplomatică a Ucrainei, Kiev, Ucraina Producţia şi consumul de bere în Bucovina în anii ’60 ai secolului al XIX-lea; LUCIA OLARU NENATI, dr., Botoşani Un remarcabil romancier al satului bucovinean: Vasile Posteucă; ŞTEFAN PURICI, cs III dr., Institutul „Bucovina” Rădăuţi Bucovina în Primul Război Mondial (1915).

III: Comunicări:

BOGDAN-PETRU NICULICĂ, dr., Muzeul Bucovinei, Suceava Josef von Gutter (1809–1886). Realizările unui pionier al arheologiei europene şi naţionale; DINU POŞTARENCU, dr., Institutul de Istorie al AŞM, Chişinău, Republica Moldova Aportul lui George Tofan la naţionalizarea învăţământului din Basarabia; ELENA PASCANIUC, cs, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Folclorişti din Bucovina. Constantin Milici (1880–1971); ALEXANDRU-OVIDIU VINTILĂ, dr., Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” Suceava Nuanţe ale sociologiei creştine a lui Traian Brăileanu. Critica întreprinsă împotriva raţionalismului iluminist; VASILE I. SCHIPOR, cs III dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Bucovina şi bucovinenii în prima parte a deceniului al cincilea din veacul trecut. Istorie, politică şi destin; SERGHEI HACMAN, dr., Ucraina Probleme controversate ale trecutului Bucovinei: clişeele istoriografiilor ucraineană şi română; ALIS NICULICĂ, dr., Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava Bilanţul editorial al Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” pe anul 2015; ION MAREŞ , dr., Muzeul Bucovinei, Suceava Noi date referitoare la armenii din Suceava, rezultate din săpăturile arheologice din 2015 de la Biserica „Sfânta Cruce” (Turnu Roşu); OVIDIU BÂTĂ, cs III dr., Institutul „Bucovina“, Rădăuţi Academicianul Liviu Ionesi (1925–2006) – o viaţă dedicată geologiei; LUZIAN GEIER, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania Un cercetător din Rădăuți: Erich Prokopowitsch (1902–1982) / Ein Forscher aus Radautz: Erich Prokopowitsch (1902–1982); KARINA STEMPEL-GANCARCZYK, Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze de Științe din Varșovia Bucovina secolului XX – o Arcadie în amintirile polonezilor-membri ai comunității din Romania, pe baza interviurilor și a izvoarelor scrise.

Semnal editorial

Constantin Ungureanu, Sistemul de învăţământ din Bucovina în perioada stăpânirii austriece, Chişinău, 2015, 456 p. „Revista Bucovinei”, Bucureşti, 1916; Cernăuţi – Timişoara, 1942–1945. Bibliografie, Studiu introductiv şi notă asupra ediţiei: dr. Vasile I. Schipor, Bibliografie, indice de nume şi album: dr. Alis E. Niculică, Suceava, Editura „George Tofan”, MMXV, 156 p. Dumitru Covalciuc, Pagini oprişenene, Herţa, Grupul Editorial Cuvântul, Colecţia „Biblioteca «Arboroasa»”, 2014, 246 p. Iulian Stănescu, Cătălin Zamfir (coordonatori), România la răscruce. Opţiuni pentru viitor, Bucureşti, Editura Pro Universitaria, Colecţia de ştiinţe psiho-sociale, 2015, 284 p. (Vasile I. Schipor) Dragoş Vitencu, Lada cu mărunţişuri (literatură de sertar – poezii, proză, memorialistică, perioada 1945–1981), ediţie princeps îngrijită de Aura Brădăţan, Suceava, Editura „Karl A. Romstorfer”, 2014, 174 p. Aura Brădăţan, „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei” – Bibliografie (vol. I–XL), Brăila, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2014, 114 p. Ion Mareş, Biserica Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din Suceava, Suceava, Editura „Karl A. Romstorfer”, 2014, 178 p. Florin Hău, Studii de arheologie, Suceava, Editura „Karl. A. Romstorfer”, 2014, 300 p. „Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, anul XXII, nr. 1 (44), 2015, 350 p. (Rodica Iaţencu) „Suceava. Anuarul Muzeului Bucovinei”, vol. XLI, Suceava, 2014, 374 p. (Elena Pascaniuc) „Glasul Bucovinei”. Revistă trimestrială de istorie şi cultură, Cernăuţi-Bucureşti, anul XXII, nr. 1, nr. 2, 2015 (Rodica Iaţencu) „Bucovina literară”. Revista Societăţii Scriitorilor Bucovineni, s. n., Suceava, anul XXVI, nr. 9-10 (295-296), septembrie-octombrie 2015 (Alexandru-Ovidiu Vintilă) „«Ţara Fagilor». Almanah cultural-literar al românilor nord-bucovineni”, Cernăuţi – Târgu-Mureş, Societatea Culturală „Arboroasa” – Fundaţia Culturală „Vasile Netea”, XXIII–XXIV, 2014–2015, 408 p. (Vasile I. Schipor).

SUS

Bucovina şi bucovinenii în secolul al XX-lea. Dilemele istoriei.
Arhivele Bucovinei la 90 de ani

Rădăuţi – Suceviţa, 6 – 7 noiembrie 2014.

I. Comunicări:

ALEXANDRINA CERNOV, membru de onoare al Academiei Române, Cernăuţi, Ucraina Eminescologia bucovineana: Ilie Toroutiu; MARIAN OLARU, cs III, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Bucovina în Primul Război Mondial. Pregătiri pentru război şi operaţiuni militare 1914–1918; CONSTANTIN UNGUREANU, dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Chişinău, Republica Moldova Bucovina în ajunul şi în timpul Primului Război Mondial; SUZANA-IULIANA BODALE, dr., inspector superior, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivei Naţionale Începutul Marelui Război analizat din spatele liniilor şi de pe front în amintirile lui Erast Tarangul şi Maximilian Hacman; IOAN SCRIPCARIUC, dr., consilier superior, Serviciul Judeţean Suceava al Arhivei Naţionale Arhivele Bucovinei la 90 de ani. De la Comisiunea Arhivelor Cernăuţi la Arhivele Naţionale Suceava; DOINA IAVNI, dr., Serviciul Judeţean Suceava al Arhivei Naţionale Un fond unic în patrimoniul arhivistic naţional: Inspectoratul Cadastral Bucovina (1820–1949); ARCADIE BODALE, dr., inspector superior la Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivei Naţionale Documente privitoare la românii bucovineni din armata Austro-Ungariei căzuţi în Primul Război Mondial păstrate la Kriegsarchiv din Viena; ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA UNGUREANU, cs, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Bucovina la începutul Primului Război Mondial în presa de limbă germană din provincie. Studiu de caz: „Bukowinaer Post” şi „Czernowitzer Allgemeine Zeitung”, 1914; IOANA SCRIDON, dr., Facultatea de Geografie, Universitatea ,,Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca Istoria trăită a celor două Războaie Mondiale. Însemnările bucovineanului Peter Schäfer: Meine Lebensgeschichte;

II. Comunicări:

MIHAI-ŞTEFAN CEAUŞU, cs I, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi Problema naţională într-un oraş de la periferia Imperiului (Cernăuţi) în preajma Primului Război Mondial; OTTO HALLABRIN, director executiv, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania Aufgaben und Tätigkeit des Landtags der Bukowina am Beispiel der Session 1908 / Sarcinile şi activitatea Dietei din Bucovina. Studiu de caz: sesiunea din anul 1908; IOAN FILIPCIUC, prof., Câmpulung Moldovenesc Generalul Iacob Zadik în Bucovina; LIGIA-MARIA FODOR, lector univ. dr., Facultatea de Arhivistică, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti Învăţământul gimnazial de stat în Cernăuţiul habsburgic; RODICA IAŢENCU, cs III, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Bucovineni în Parlamentul României Întregite. Adunarea Deputaţilor, sesiunea 1920–1922; IHOR ZHALOBA, dr., director al Catedrei pentru Serviciul Diplomatic şi Consular, Academia Diplomatică a Ucrainei, Kiev; SERGIJ OSACIUK, dr., Cernăuţi, Ucraina Konsularberichte als Quelle zur Geschichte der Bukowina in der Zwischenkriegszeit (1918–1940) / Rapoartele consulare ca sursă de istorie a Bucovinei în perioada interbelică (1918–1940);

III: Comunicări:

HARIETA MARECI SABOL, lector univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava Bucovina și „strașnica molimă” a secolului al XIX-lea: holera; ILIE LUCEAC, prof. univ. dr., Cernăuţi, Ucraina Un fond familial din arhivele Hurmuzaki (unele consideraţii); ELENA PASCANIUC, cs, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Bucovina şi bucovinenii în scrierile academicianului Dimitrie Dan. Oameni, mentalităţi, culturi; LEON BUBURUZAN, Gura Humorului Particularităţi ale culturii bucovinene la revenirea în Ţara Mamă; BOGDAN-PETRU NICULICĂ, dr., Muzeul Bucovinei, Suceava O împlinire a arheologiei româneşti: 130 de ani de la naşterea profesorului Teofil Sauciuc-Săveanu (1884–1971); VASILE I. SCHIPOR, cs III, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi „Calendarul «Glasul Bucovinei»…”, Cernăuţi, 1920–1940. Contribuţia periodicului la emanciparea cultural-naţională a românilor bucovineni; ION MAREŞ , dr., Muzeul Bucovinei, Suceava Descoperiri arheologice în punctul „Parcări” din Suceava; ELENA CHIABURU, dr., Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Economice, Iaşi Consideraţii privitoare la originea câmpulungeană a exarhului Gavriil Bănulescu-Bodoni; FLORIN PINTESCU, conf. univ. dr., Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava Societăți culturale polone în Bucovina în perioada interbelică; AURA BRĂDĂŢAN, dr., muzeograf, Casa Memorială „S. Fl. Marian”, Suceava Fondul memorial documentar ,,Simeon Florea Marian” din Suceava – 40 de ani de la înfiinţare; LUZIAN GEIER, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania, OVIDIU BÂTĂ, cs III, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Fraţii Righetti din Cernăuţi în Primul Război Mondial;

Vernisaj

Vernisarea expoziţiei Arhivele Bucovinei la 90 de ani, organizată de Serviciul Judeţean Suceava al Arhivei Naţionale. Moderatori: dr. Ioan Scripcariuc şi dr. Doina Iavni

Semnal editorial

Valerian L. Ciofer, Teofil Sauciuc-Săveanu. Viaţa şi opera, Ediţie de Cătălin I. Nicolae, Bogdan-Petru Niculică, Iaşi, [Editura] Tipo Moldova, 2014, 142 p. (Bogdan-Petru Niculică); Leon Buburuzan, Mănăstirea Humorului (Humorul) în cultura şi istoria Bucovinei. La şase veacuri de existenţă, Suceava, Editura Muşatinii, 352 p. (Leon Buburuzan); Dragoş Vitencu, Viaţa lui Ciprian Porumbescu, Ediţie îngrijită de dr. Aura Brădăţan, Brăila, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2014, 150 p. (Aura Brădăţan); Petru N. Bărbuţă, 153 de ani de învăţământ la Straja, Suceava, Editura Muşatinii, 2014, 450 p. (Vasile I. Schipor); Pavel Ţugui, Primul Război Mondial şi reîntregirea României. Năzuinţe, idei, fapte…, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2014, 144 p. (Marian Olaru); „Glasul Bucovinei”, Revistă trimestrială de istorie şi cultură, Cernăuţi-Bucureşti, anul XXI, nr. 1-2 (81-82)/2014, 200 p. (Rodica Iaţencu).

SUS

Bucovina şi bucovinenii în secolul al XX-lea. Tradiţionalism şi modernitate
Conferință științifică internațională.

Rădăuţi, 24 – 25 octombrie 2013.

Vernisaj

Vernisarea expoziției Bucovina în imagini în preajma Primului Război Mondial, organizată de S. J. Suceava al Arhivelor Naționale. Moderator Simona Palaghean, şef servicu.

I. Comunicări:

ORTFRIED KOTZIAN, dr., fondator al parteneriatului tripartit germano-româno-ucrainean Als vor 25 Jahren das Bukowina-Institut gegründet wurde… Über das Wechselspiel von Politik, Wissenschaft und Kultur / Cu 25 de ani în urmă, când a fost înfiinţat Institutul „Bukowina”… Despre interdependenţa dintre politică, ştiinţă şi cultură ALEXANDRINA CERNOV, m. o. al Academiei Române, Cernăuţi, Ucraina Preotul Constantin Morariu despre problemele limbii române în Bucovina LUCIA OLARU-NENATI, dr., Botoşani „Junimea literară” şi Marea Unire RODICA IAŢENCU, c.s. III dr., Institutul Bucovina, Rădăuţi Parlamentari bucovineni în forul legislativ al României Mari. Senatul, sesiunea 1919–1920 ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA UNGUREANU, c.s. drd., Institutul Bucovina, Rădăuţi Rose Ausländer (1901–1988) – poeta care a trăit în „patria cuvântului” HARIETA MARECI-SABOL, lector dr., Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava Copil-obiect, copil-subiect. Consideraţii istorice asupra statutului juridic al copilului în Bucovina austriacă MUGUR ANDRONIC, dr., arheolog, Muzeul Bucovinei, Suceava Sistemul austriac de forturi de la Gura Humorului

II. Comunicări:

AURA BRĂDĂŢAN, dr., muzeograf, Casa Memorială “S. Fl. Marian” Documente referitoare la istoria Bucovinei din colecţia scriitorului Liviu Marian (1883–1942) LIGIA-MARIA FODOR, dr., consilier, Arhivele Naţionale, Bucureşti Gimnaziile din Bucovina la începutul secolului al XX-lea – între iniţiativă şi deziderat CONSTANTIN UNGUREANU, dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova Sistemul de învăţământ din Bucovina la începutul secolului al XX-lea ALIS NICULICĂ, dr., Biblioteca Bucovinei “I. G. Sbiera”, Suceava Leon Goian (1843–1911) şi primele reuniuni muzicale din Bucovina ILIE LUCEAC, prof. dr., Cernăuţi, Ucraina Bucovina în amintirile scriitorului şi artistului plastic Partenie Masichievici (sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea) BOGDAN NICULICĂ, dr., muzeograf, Complexul Muzeal Bucovina-Suceava Despre activitatea arhivistică a lui Josep Szombathy în Bucovina. Cercetările lui din anii 1893 şi 1894 ANA-GABRIELA DRAHTA, prof., Colegiul Naţional Eudoxiu Hurmuzachi, Rădăuţi Familia Flondor – apărătoare şi promotoare a limbii şi culturii româneşti din Bucovina. Consideraţii

Semnal editorial

Lansarea cărții lui Aurelian V. Chirilă, Prin cnut și umilință, Suceava, Editura Cygnus, 2013. Moderator dr. Marian Olaru, director al Institutului Bucovina. Vizionarea filmului documentar The Soviet story, scenariul şi regia Edvins Snore, 2008

Dezbateri

Cunoaştere şi dialog intercultural. Moderator: Vasile I. Schipor, secretar ştiinţific al Institutului Bucovina al Academiei Române

III: Comunicări:

VASILE I. SCHIPOR, cs. III drd., Institutul Bucovina, Rădăuţi Cabinetele de lectură – forme de sociabilitate în Bucovina istorică (II) ION FILIPCIUC, prof. dr., Câmpulung Moldovenesc W. Eminowicz despre Mihai Eminescu IOANA SCRIDON, dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca Sistemul economic ca un ,,perpetuum mobile” în localităţile de ţipseri din Bucovina ION MAREŞ, dr., arheolog, Complexul Muzeal Bucovina, Suceava Clarificări privind confuzia între două lăcaşe de cult din Suceava: Biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul şi Biserica Fetelor / Sf. Ioan MONICA DEJAN, dr. muzeograf, Muzeul Bucovinei, Suceava Muzeele din Bucovina la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea ELENA PASCANIUC, c.s., Institutul Bucovina, Rădăuţi Valorificarea culturii tradiţionale în Bucovina (II) 1900–1918 MARIAN OLARU, c.s. III dr., Institutul Bucovina, Rădăuţi Bucovina interbelică, istorie și statistică OVIDIU BÂTĂ, c.s. III dr., Institutul Bucovina, Rădăuţi Legislaţia silvică din Bucovina în perioada 1776–1918 ARCADIE BODALE, dr., arhivist, Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Iaşi Viaţa şi opera unui cărturar bucovinean uitat – Alois Grigorovici (1902–1984) KURT SCHARR, dr., cercetător, Institutul de Cercetări Montane Interdisciplinare al Academiei de Ştiinţe din Austria (IGF) Fondul Bisericesc greco-oriental din Bucovina: întrebări actuale de cercetare în cadrul unui proiect în derulare

Semnal editorial

Periodice: „Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, anul XX, nr. 1 (40), ianuarie-iunie 2013, Editura Academiei Române, 352 p. (Rodica Iaţencu)

SUS

Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate
Conferință Științifică Internațională

Rădăuți, 26 – 27 octombrie 2012

I. Comunicări:

ALEXANDRINA CERNOV, membru de onoare al Academiei Române, Cernăuţi, Ucraina Istoria literaturii române din Bucovina. Problema periodizării / Geschichte der rumänischen Literatur in der Bukowina. Das Problem der Periodisierung ORTFRIED KOTZIAN, dr., director executiv HDO, München, Germania Josef Burg zum 100. Geburtstag: Als jiddischer Schriftsteller Wanderer zwischen vielen Welten / 100 de ani de la naşterea lui Josef Burg: un scriitor evreu de limbă idiş, călător prin mai multe lumi OTTO HALLABRIN, director executiv, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania Der österreichische Reichsrat und die Abgeordneten aus der Bukowina von 1861 bis 1918 / Parlamentul austriac şi deputaţii din Bucovina între 1861 şi 1918 ŞTEFAN PURICI, cs dr., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Iniţiative civice şi naţionale în Bucovina prepaşoptistă / Bürgerliche und nationale Initiativen des Vormärz in der Bukowina ION VARTA, cs dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova Mişcările naţionale ale românilor basarabeni şi bucovineni în secolul al XIX-lea. Studiu istorico-comparativ / Die Nationalbewegungen der Rumänen aus Bessarabien und der Bukowina im 19. Jahrhundert. Eine geschichtlich-vergleichende Studie

II. Comunicări:

TETYANA KLOUBERT, cs, Catedra de pedagogie, Universitatea din Augsburg, Germania Durch Volksbildung zur Volksidentität: (Nationale) Bildungsbestrebungen der Czernowitzer Ruthenen am Beispiel der Gesellschaft ,,Ruska Besida“ und der Gründung des Ukrainischen Volkshauses / Prin educaţie naţională spre identitate naţională. Aspiraţii culturale (naţionale) ale rutenilor din Cernăuţi. Studiu de caz: Societatea ,,Ruska Besida” şi Casa Naţională a Rutenilor LIGIA-MARIA FODOR, dr., consilier, Arhivele Naţionale, Bucureşti Învăţământul secundar privat în Bucovina habsburgică / Das private Mittelschulwesen in der habsburgischen Bukowina ŞTEFĂNIŢA-MIHAELA UNGUREANU, cs drd., Institutul „Bucovina”, Rădăuţi Ludwig Adolf Staufe-Simiginowicz – 180 de ani de la naştere / 180 Jahre seit der Geburt des Schriftstellers Ludwig Adolf Staufe-Simiginowicz RODICA IAŢENCU, cs III dr., Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi Parlamentari bucovineni în forul legislativ al României Mari. Adunarea Deputaţilor, sesiunea 1919–1920 / Bukowiner Parlamentsmitglieder zur Zeit Grossrumäniens. Die Abgeordnetenversammlungen 1919 und 1920

Film

Umbrele strămoşilor uitaţi, film artistic. Scurtă prezentare: Vasile I. Schipor

Dezbateri

Cunoaştere şi dialog intercultural. Moderator: Vasile I. Schipor, secretar ştiinţific al Institutului „Bucovina” al Academiei Române

III: Comunicări:

ILIE LUCEAC, prof. univ. dr., Cernăuţi, Ucraina Eudoxiu Hurmuzaki şi viziunea sa modernă asupra istoriei şi psihologiei poporului român / Eudoxiu Hurmuzaki und seine moderne Auffassung von der Geschichte und Psychologie des rumänischen Volkes HARIETA MARECI-SABOL, lector dr., Universitatea ,,Ştefan cel Mare”, Suceava Şcoala şi şcolarii din Bucovina. Dincolo de statistici / Die Schule und die Schüler aus der Bukowina. Jenseits der Statistik CONSTANTIN UNGUREANU, dr., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova Gimnaziile mixte germano-române din Bucovina / Die rumänischen-deutschen gemischten Gymnasien in der Bukowina MIRCEA LUTIC, scriitor, Cernăuţi, Ucraina Institutul de Istorie de pe lângă Facultatea de Teologie a Universităţii din Cernăuţi, 1942–1944 / Das Institut für Geschichte an der Fakultät für Theologie der Czernowitzer Universität, 1942–1944 BOGDAN-PETRU NICULICĂ, dr., muzeograf, Complexul Muzeal Bucovina-Suceava Arheologie şi arheologi în Bucovina secolului al XIX-lea. De la anticarism la instituţionalizare / Archäologie und Archäologen in der Bukowina im 19. Jahrhundert. Vom Antiquitätensammeln zur Institutionalisierung ION MAREŞ, dr., Complexul Muzeal Bucovina, Suceava Biserici dispărute din Suceava în timpul stăpânirii austriece / Kirchen aus Suczawa, die während der österreichischen Herrschaft abgetragent wurden LUZIAN GEIER, cercetător, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania Die Bukowina im Bild – vorwiegend heiter und farbenfroh. Gedenkblatt für den Maler Oskar Laske (1874–1951), der auch Radautz besucht und gezeichnet hat / Bucovina în imagine – seninătate şi bucurie a culorii. În memoria artistului Oskar Laske (1874–1951), care a vizitat şi a desenat scene din viaţa târgului Rădăuţi VASILE I. SCHIPOR, cs III drd., Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi Periodicul ,,Bucovina” (1848–1850) şi opera sa naţional-culturală (I) / Die Zeitung ,,Bucovina” (1848–1850) und ihre national-kulturelle Rolle (I) ELENA PASCANIUC, cs, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi Societăţi şi publicaţii implicate în valorificarea culturii populare din Bucovina între 1850 şi 1900 / Gesellschaften und Publikationen, die die Volkskultur in der Bukowina zwischen 1850 und 1900 gefördert haben MARIAN OLARU, cs dr., Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi Raporturile dintre provincie şi centru reflectate în presa culturală bucovineană din perioada interbelică. Studiu de caz: ,,Făt-Frumos”, revistă de literatură şi folclor, 1926–1940 / Das Verhältnis ,,Provinz-Zentrum” widerspiegelt im Bukowiner kulturellen Pressewesen der Zwischenkriegszeit. Fallstudie: ,,Făt-Frumos“, Zeitschrift für Literatur und Folklore, 1926–1940 BÂTĂ OVIDIU, cs III dr., Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi Bucovina balneară (I) / Bukowiner Bade- und Luftkurorte (I)

Semnal editorial

,,Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, anul XIX, nr. 1 (38), ianuarie-iunie 2012, Editura Academiei Române, 352 p. (Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu)
,,Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, anul XIX, nr. 2 (39), iulie-decembrie 2012, Editura Academiei Române, 349 p. (Elena Pascaniuc).

SUS

Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate
Sesiune ştiinţifică internaţională închinată Centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici.

Rădăuţi, 10 – 11 noiembrie 2011.

Comunicări în plenul conferinţei (20–21 septembrie):

Motto: „Am găsit în examinarea critică a trecutului Bucovinei şi în întâlnirile frecvente cu frumuseţile şi oamenii ei o satisfacţie în care se sintetizează cele două laturi, cea raţională şi cea emotivă ale omului ce sunt, care mă subjugă complet. Gândul că această contribuţie la cunoaşterea adevărului despre trecutul Bucovinei ar putea ajuta câtuşi de puţin la supravieţuirea virtuţilor acestei regiuni născute din valurile Istoriei, mă face să sper că nu irosesc anii care mi-au fost dăruiţi”. (Academician Radu Grigorovici, 1996)

Deschiderea oficială a sesiunii

Vernisarea expoziţiei Mărturii documentare privind stabilimentele balneoclimaterice ale Bucovinei. Iniţiator de proiect şi prezentare: Simona Palagheanu, şef serviciu, SJSAN, Suceava.

I. Comunicări:

D. Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, Academicianul Radu Grigorovici – de la fizică la istoria Bucovinei; Dr. Ortfried Kotzian, director HDO, München, Germania, Radu Grigorovici (1911–2008) – Ein Leben für die Bukowina / O viaţă pentru Bucovina; Prof. univ. dr. Manfred Rehbinder, director ştiinţific al Institutului European de Psihologia Dreptului, Zürich, Elveţia, Radu Grigorovici – un învăţat cu rădăcini în Bucovina; Dr. Nadia-Ruxandra Mezincescu, secretar ştiinţific, Secţia de Ştiinţe Fizice a Academiei Române, Academicianul Radu Grigorovici – o pildă de înţelepciune şi curaj; Natalia Masijan, Arhivele Statului, Cernăuţi, Die Spuren der hervorragenden Persönlichkeit von Georg Grigorovici in den Beständen des Czernowitzer Staatsarchives / Mărturii ale personalităţii remarcabile a lui George Grigorovici în fondurile Arhivei de Stat din Cernăuţi; Dr. Rodica Marchidan, Bucureşti, Documente privitoare la Bucovina cercetate de fizicianul Radu Grigorovici; Dr. Andrei Devenyi, Institutul Naţional pentru Fizica Materialelor, Bucureşti, Moştenirea lăsată de Magistrul meu Radu Grigorovici; C.S. Dr. Mihai Popescu, Centrul de Studii Avansate în Fizică al Academiei Române, Radu Grigorovici: Omul; CS III drd. Vasile I. Schipor, secretar ştiinţific, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Academicianul Radu Grigorovici şi cercetarea ştiinţifică din Bucovina după 1989; CS III dr. Rodica Iaţencu, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Contribuţii ale academicianului Radu Grigorovici privind cunoaşterea istoriei Bucovinei; Prof. Petru Bejinariu, Rădăuţi, Implicarea fizicianului român Radu Grigorovici în viaţa cultural-ştiinţifică a Bucovinei; Dumitru Teodorescu, director cotidianul ,,Crai nou”, Suceava, Academicianul Radu Grigorovici.

Im piam memoriam acad. Radu Grigorovici. Prezentarea documentarului pps Czernowitz Art Gallery (Vasile I. Schipor)

Vernisarea expoziţiei Dezvoltarea edilitară în Bucovina la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Iniţiator de proiect şi prezentare: Claudiu Macsim, drd. Simina-Octavia Stan, inspector, SJSAN, Suceava

Dezbateri

II. Comunicări

CS dr. Ştefan Purici, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi, Autonomia ţinutului în discursul şi acţiunea politică a românilor bucovineni (până la 1861); Otto-Friedrich Hallabrin, director executiv, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania, Die Administration der Bukowina während ihrer Selbständigkeit / Administraţia Bucovinei în perioada autonomiei; C.S. I Dr. Mihai-Ştefan Ceauşu, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, Raporturi politice dintre naţionalităţile din Bucovina în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea; Prof. dr. Ilie Luceac, Cernăuţi, Rolul familiei Hurmuzachi în procesul de modernizare al societăţii româneşti din Bucovina secolului al XIX-lea; Lector dr. Harieta Mareci-Sabol, Universitatea ,,Ştefan cel Mare”, Suceava, Imaginând copilăria. Inocenţa vârstei captată în fotografii şi ilustrate poştale; Drd. Ligia-Maria Fodor, consilier, ANIS, Bucureşti, Rolul şcolilor reale în formarea tinerilor din Bucovina habsburgică; C.S. I. Dr. Cătălin Turliuc, Institutul de Istorie ,,A. D. Xenopol”, Iaşi, Naţionalism şi minorităţi în România interbelică; Dr. Ion Mareş, Complexul Muzeal „Bucovina”, Suceava, Datarea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Suceava; Dr. Liviu Papuc, şef serviciu BCU „Mihai Eminescu”, Iaşi, Un militant căzut în uitare: Dr. Emilian Sluşanschi – 95 de ani de la moarte.

Semnal editorial:cărţi

III. Comunicări

Dr. Constantin Ungureanu, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldova, Chişinău, Călin Pantea, Oradea, Recensămintele populaţiei Bucovinei din anii 1880–1910, 1930; C.S. drd. Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi, Consideraţii privind evoluţia presei în Monarhia Habsburgică (1848–1868); Ing. Mircea Irimescu, preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, Naşterea unei forme de apărare comunitară: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina; C.S. Elena Pascaniuc, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Valorificarea culturii populare din Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Repere, personalităţi, metode; Mihai Camilar, etnolog, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Gura Humorului, Preotul Simeon Cobilanschi (1842–1910), un luminător al ţărănimii bucovinene; C.S. Luzian Geier, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania, Un gravor şi designer din Bucovina: rudele sale din Vest şi Est. În memoria artistului plastic profesor Hubert Woyty-Wimmer, născut în urmă cu 110 ani la Rădăuţi; Arhivist dr. Doina Iavni, SJSAN, Suceava, Nicolai Grămadă (1892–1961). Contribuţii biografice; C.S. III drd. Vasile I. Schipor, secretar ştiinţific, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Viaţă, societate şi tradiţie intelectuală în Bucovina la mijlocul secolului al XIX-lea (I); CS dr., Marian Olaru, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Literatură, identitate naţională şi cenzură în Bucovina. Studiu de caz; CS III dr., Ovidiu Bâtă, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi, Bucovina şi bucovinenii în cuvânt şi imagine la sfârşitul secolului al XIX-lea.

SUS

Bucovina în imaginarul individual şi colectiv. Tinerii din Bucovina de altădată şi lumea în care au trăit.

Rădăuţi, 18 – 19 noiembrie 2010.

Deschiderea lucrărilor conferinţei:

Un proiect de succes: Rădăcini. Fotografii din Bucovina, vol. I, Cuvânt-înainte de Emilian Drehuţă, Bacău,Tipografia Europrint, 2009, 122 p.; vol. II, Cuvânt lămuritor de Emilian Drehuţă, Bacău, Tipografia Europrint, 2010, 62 p. (carte, expoziţie, DVD, Vasile I. Schipor); Cernăuţii de altădată, power point, cu o coloană sonoră de Joseph W. Schmidt; Cernăuţi, o fereastră spre trecut, slideshow (Raluca-Irina Muscă).

Comunicări:

Alexandrina Cernov, m.o. al Academiei Române, Cernăuţi, Mihai Eminescu şi societăţile studenţilor români de la Viena; Prof. Ion Cernat, Note şi comentarii marginale la o publicaţiune din 1790; Diacon drd. Ioan-Paul Valenciuc, „Esortaţiune archipăstorală către tineretul academic-clerical” a Mitropolitului Silvestru Morariu Andrievici – un text inedit; Preot Dumitru Valenciuc, Tineri pentru tineri, în Bucovina austriacă; Prof. dr. Ilie Luceac, Cernăuţi, Dimitre Onciul şi junimea Bucovinei de altădată; Arhivist Simona Palagheanu, Administraţia Fondului Bisericesc al Bucovinei reflectată în documente de arhivă; Arhivist Simina-Octavia Stan, Mitropolia Bucovinei. Instituţia şi activitatea ei; Conf. univ. dr. Harieta Mareci Sabol, Nostalgia începuturilor. Copiii şi copilăria în memoriile bucovinenilor; Cercet. şt. dr. Ovidiu Bâtă, Monumente austriece din Bucovina secolului al XIX-lea; Cercet. şt. dr. Marian Olaru,Tineri membri ai Societăţii Academice Studenţeşti „Junimea” din Cernăuţi, 1878–1938; Cercet. şt. dr. Rodica Iaţencu, Tinerii din Bucovina interbelică şi misiunea culturală. Rolul societăţilor studenţeşti; Cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor, Dimitrie Gălătescu, un autor bucovinean necunoscut şi manuscrisul lucrării sale închinate satului Ostriţa.

Semnal editorial:

„Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, Anul XVI, Nr. 2 (33), iulie–decembrie 2010, 345 p. (Rodica Iaţencu); Gheorghe C. Patza, Monografia comunei Şaru Dornei, Cu un Cuvânt-înainte al autorului, Botoşani, Editura Axa, 2010, 286 p. (Vasile I. Schipor); Dumitru Valenciuc, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina. Probleme controversate, Câmpulung [Moldovenesc], [Fundaţia Culturală] Biblioteca „Mioriţa”, 2010, 260 p.; Pantelimon Socaciu, Arboroasa. File din cronica vieţii studenţeşti cernăuţene, Ediţie îngrijită, studiu introductiv, indice de nume de Olaru Marian Rădăuţi, Editura „Septentrion”, 2009, 324 p. (Marian Olaru).

SUS

Identitate şi multiculturalitate în Bucovina istorică. Convergenţe culturale.

Rădăuţi, 1 – 3 octombrie 2009.

I. Deschiderea oficială a lucrărilor

Comunicări:

D. Vatamaniuc, m.o.al Academiei Române, Tendinţe actuale în scrierea istoriei Bucovinei; Dr. Ortfried Kotzian, München, Germanii bucovineni din Republica Federală Germania între patrie şi origine. Unde se regăseşte identitatea?; C.S. I dr., Mihai-Ştefan Ceauşu, Iaşi, Eudoxiu Hurmuzachi versus Alexandru Petrino. Constituţionalism versus federalism, 1861–1871; Prof. dr.Ilie Luceac, Cernăuţi, Alexandru Hurmuzaki şi teoria psihologiei popoarelor în contextul comunităţii româneşti din Bucovina (a doua jumătate a secolului al XIX-lea);

Dezbateri

Vernisarea expoziţiei Documente austriece în arhivele româneşti. Iniţiator de proiect: Mihai-Ştefan Ceauşu. Prezentare: Simona Palagheanu, director DJAN Suceava.

Comunicări:

Cercet. şt. dr. Ovidiu Bâtă, Vânătoarea şi dreptul de vânătoare în Bucovina (1786–1900); Arhivist dr. Doina Iavni, Publicaţii din perioada stăpânirii austriece în Bucovina în Biblioteca Documentară a DJAN Suceava; Arhivist Ligia-Maria Fodor, Învăţământul multinaţional secundar în perioada Ducatului Bucovinei. Gimnaziul Superior de Stat Greco-Oriental din Suceava; Drd. Ioan-Paul Valenciuc, Mitropolitul Vladimir de Repta şi comunitatea evreiască din Cernăuţi; Arhivist drd. Octavia-Simina Stan, Bucovina, spaţiu de confluenţe spirituale.

Dezbateri

Fotografia ca document istoric. „Bucovina în imagini”. Prezentare Power Point. Iniţiator de proiect: Marian Olaru. Realizare şi prezentare: Vasile I. Schipor, Raluca-Irina Muscă

II. Comunicări:

Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Noi aspecte ale contribuţiei lui Eudoxiu Hurmuzachi la rezolvarea problemei naţionale în Bucovina (1848–1849); Preot Dumitru Valenciuc, Mitropolitul Visarion Puiu şi refugiaţii polonezi. Septembrie 1939; Prof. univ. dr. Ştefan Purici, Partide politice ale minorităţilor etnice din Bucovina interbelică; Cercet. şt. dr. Iulia Brânză, Credinţe şi practici magice în Bucovina. Divinaţie populară; Vasile Tărâţeanu, Mircea Lutic, cărturarul de sorginte clasică al Bucovinei; Cercet. şt. Luzian Geier, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania, Documente inedite depre intrarea Bucovinei sub stăpânirea Imperiului Habsburgic; Lector dr. Harieta Mareci-Sabol, Bukovina as an Imaginary Land; Cercet. şt. dr. Rodica Iaţencu, Consideraţii privind activitatea Regionalei „Bucovina” a Fundaţiilor Culturale Regale (1938–1944); Cercet. şt. dr. Constantin Ungureanu, Chişinău, Toponimia Bucovinei după Cadastrul austriac de la mijlocul secolului al XIX-lea; Alexandrina Cernov, m.o.al Academiei Române, Cernăuţi, Funcţionarea limbii române în Ucraina. Concepţii şi legi. Interferenţe lingvistice; Cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor, Rădăuţi – Valorificarea moştenirii culturale fără frontiere a Bucovinei. Libertate, oportunităţi şi constrângeri; Cercet. şt. dr. Marian Olaru, Sfârşitul unui posibil Eden. Bucovina în anii 1944–1947; Prof. dr. Ion Filipciuc, Câmpulung Moldovenesc, Etimologia patronimului Eminovici.

Semnal editorial

„Analele Bucovinei”, anul XV, nr. 2 (31), 2008, Bucureşti, Editura Academiei Române (Iulia Brânză); Teodor Balan, Lupta pentru Tricolor. Un capitol din istoria politică a Bucovinei, 1898 – 1904, Ediţie îngrijită, comentarii, cronologie şi indice de nume de prof. dr. Marian Olaru, Prefaţă de prof. univ. dr. Pavel Ţugui, Traducerea textelor din limba germană de Mihaela-Ştefăniţa Ungureanu, Bucureşti, Editura Academiei Române, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (23), 2008 (Marian Olaru).

SUS

Bucovina – reconstrucţia unui model cultural. Oameni, instituţii, înfăptuiri.

Vatra Dornei, 11 decembrie 2008.

Comunicări:

Cercet. şt. dr. Ovidiu Bâtă, Solca – „al Bucovinei Meran”; Cercet. şt. drd. Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Poeţi uitaţi din Bucovina de altădată; Prof. Nicolae Cârlan, Ion Luca (1894–1972); Cercet şt. dr. Iulia Brânză, Un memorialist bucovinean necunoscut: Tudor Nandriş (1906–1989); Cercet. şt. dr. Rodica Iaţencu, Consideraţii asupra vieţii cultural-ştiinţifice a comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi (1990–2007); Prof. Jenica Romică, Boian–Vatra Dornei, un proiect cultural transfrontalier; Prof. Taţiana Vlad-Guga, Destinul refugiaţilor bucovineni; Cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor, Emergenţa modelelor culturale integratoare. Proiectele editoriale ale Institutului „Bucovina” (2008). Dificultăţi, realizări, perspective; Cercet. şt. dr. Marian Olaru, Reflecţii pe marginea discursului istoriografic al Marianei Hausleitner din volumul „Die Rumanisierung der Bukowina. Die Durchsetzung des nationalstaatlichen Anspruchs Grossrumaniens 1918–1944”, Südosteuropäische Arbeiten, Bd. 111, München, Oldenburg, 2001, 497 S.

Semnal editorial:

Paraschiva Abutnăriţei, Ioan Abutnăriţei, Monografia comunei Coşna, judeţul Suceava, Botoşani, Editura Axa, 2008 (Paraschiva Abutnăriţei); Teodor Balan, Lupta pentru Tricolor. Un capitol din istoria politică a Bucovinei, 1898–1904, Ediţie îngrijită, note, comentarii şi cronologie de Marian Olaru, Cuvânt-înainte de prof. univ. dr. Pavel Ţugui, Bucureşti, Editura Academiei Române, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (23), 2008 (Rodica Iaţencu); Ion Luca, Când ţipă animalul,Ediţie îngrijită, prefaţă, notă bibliografică şi anexe documentare de Nicolae Cârlan, Bucureşti, Editura Floarea Albastră, 2007 (Nicolae Cârlan); Ilie Dugan-Opaiţ, Date pentru monografia comunei Cireş-Opaiţeni, Ediţie îngrijită. Studiu introductiv, notă asupra ediţiei, comentarii şi glosar: Vasile I. Schipor, Indice de nume: Rodica Iaţencu, Rădăuţi, Editura „Septentrion”, 2008 (Vasile I. Schipor); „Ţara Fagilor”. Almanah cultural-literar al românilor nord-bucovineni, XVII, Cernăuţi–Târgu-Mureş, 2008, 310 p. (Vasile I. Schipor).

SUS

Elitele şi rezistenţa anticomunistă din Bucovina, 1945–1989.

Rădăuţi, 22 – 23 noiembrie 2007.

Comunicări în plen (I):

Dimitrie Vatamaniuc, Înfiinţarea Centrului de Studii „Bucovina” – o iniţiativă a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina; Marian Olaru, De la Centrul de Studii „Bucovina” la Institutul „Bucovina”. Un bilanţ de parcurs; Vasile I. Schipor, Publicaţiile Institutului „Bucovina” al Academiei Române, 1994–2007.

Comunicări în plen (II):

Vasile I. Schipor, Preoţi, monahi, monahii şi ierarhi din Bucovina, persecutaţi, arestaţi şi condamnaţi în perioada regimului comunist; Rodica Iaţencu, Procesul colectivizării agriculturii şi distrugerea elitelor ţărăneşti din Bucovina; Alexandru Jauca, Legislaţia şi politica de genocid în România comunistă; Ovidiu Bâtă, Drama elitelor din Bucovina. Cazurile Gheorghe Paliuc şi Alexandru Roşca; Sorin Trelea, Contribuţia elitelor Şcolii de la Iaşi la formarea şi îndrumarea unor generaţii noi de biologi; Constantin Hrehor, Luptători în rezistenţa anticomunistă din Bucovina. Repere biografice; Vasile Pânzariu, Poezia rezistenţei anticomuniste; Ion Filipciuc, Fraţii Ioan şi Axentie Bileţchi din Oprişeni, cărturari bucovineni; George Galan, Drama deportării românilor bucovineni în Siberia; Ştefan Purici, Înfometarea populaţiei – o metodă de comunizare; Marian Olaru, Despre învăţământul românesc şi începuturile comunizării României, 1948–1952.

Semnal editorial:

„Analele Bucovinei”, anul XIII, nr. 2/2006 (Rodica Iaţencu); „Analele Bucovinei”, anul XIV, nr.1/2007 (Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu); Constantin Ungureanu, Învăţământul primar din Bucovina, 1775–1918, Chişinău, Editura Civitas, 2007 (Ştefan Purici); Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist, vol. I, Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2007 (Vasile I. Schipor).

Aplicaţie practică interdisciplinară (23 noiembrie): Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Mănăstirea Neamţ (Casa Memorială „Visarion Puiu”–„Mihail Sadoveanu”).

SUS

Frontiere şi identităţi în spaţiul românesc în epocile modernă şi contemporană.

Rădăuţi, 9 – 10 septembrie 2006.

Comunicări în plen (9 septembrie):

Dimitrie Vatamaniuc, m.o. al Academiei Române, Partenie Masichievici (1887–1952), un evocator al Bucovinei; Alexandrina Cernov, m.o. al Academiei Române, Identitatea naţională a românilor, în contextul plurilingvistic din regiunea Cernăuţi; Ion Filipciuc, Grigore Gellianu – un pseudonim pentru eternitate; Lucia Olaru Nenati, Bucovina – pecete eminesciană; Dumitru Valenciuc, Asociaţia Clerului Greco-Ortodox din Bucovina (1898–1948). Rostul ei în viaţa bisericească; Ilie Luceac, Anul 1918. Elitele româneşti şi definirea identităţii românilor din Bucovina; Ioan-Paul Valenciuc, Expoziţia Generală Română din 1906. Note sumare; Sorin Ignătescu, Aspecte regionale ale Culturii Cucuteni, faza A, între Carpaţi şi Nistru; Arcadie Bodale, Domeniile Sfintei Mănăstiri Suceviţa până la ocupaţia austriacă a Bucovinei; Dinu Balan, Românii şi dinastia străină: avatarurile unei dimensiuni politico-identitare; Ovidiu Bâtă, Zăcăminte de gaze naturale în judeţul Suceava; Dimitrie Olenici, Cercetări cu pendulul Foucault, privind anomaliile gravitaţionale care apar în timpul eclipselor, realizate de bucovineni; Sorin Trelea, Horia Postolache, Salba de heleşteie de pe pârâul Başeu şi lacul Iezer din bazinul superior al Jijiei, calificate în reţeaua „Natura 2000”; Petru Bejinariu, Profesorul Dionisie Simionovici (1856–1928), îndrumător al învăţământului din Bucovina şi autor de manuale şcolare româneşti.

Comunicări în plen (10 septembrie):

Daniel Hrenciuc, Frontierele Europei Centrale în perioada interbelică (1919–1939). Identităţi şi vulnerabilităţi; Elena Pascaniuc, Traian Cantemir (1907–1998), reprezentant al Şcolii filologice şi folclorice din Cernăuţi (1937–1944); Marian Olaru, Aspecte privind stabilirea graniţei româno-sovietice pe teritoriul Bucovinei în anii1940 şi 1944–1945; Rodica Iaţencu, Limbajul de lemn şi simbolistica puterii (1945–1956). Sudiu de caz; Vasile I. Schipor, Literatura spaţiului concentraţionar din Bucovina, 1945–2005. Memorialistica.

Semnal editorial:

„Analele Bucovinei”, anul XII, nr. 2 (25), 2005 (Responsabil de număr: Elena Pascaniuc); Teodor Balan, Istoria teatrului românesc în Bucovina, Ediţie după manuscrise de D. Vatamaniuc, m. o. al Academiei Române, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” 13, 276 p. (Referent: Rodica Iaţencu); Paraschiva Abutnăriţei, Ioan Abutnăriţei, Monografia comunei Poiana Stampei,Suceava, f. e., 2006, 346 p. (Ovidiu Bâtă); Mihai Bejinaru, Câmpulung de Bucovina. Aspecte medico-sanitare, Câmpulung Moldovenesc, Editura Amadoros, 2005, 196 p. (Ovidiu Bâtă); Vasile Diacon, Cronicile Suhei Bucovinene, vol. I–II, Iaşi, Tipo[grafia] Moldova, 2005, 458+424 p. (Vasile I. Schipor); Eugenia Aglaia Iacob, Oameni şi datini din Roşcanii Sucevei, Ediţie îngrijită de Silvia şi Ion Popescu-Sireteanu, Studiu introductiv de Ion Popescu-Sireteanu, Iaşi, PricepsEdit, 2006, 306 p. (Vasile I. Schipor); Ion Popescu, Constantin Ungureanu, Românii din Ucraina – între trecut şi viitor, vol. I, Românii din regiunea Cernăuţi. Studiu etnodemografic şi sociolingvistic, Cernăuţi, Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” – Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, 2005, 286 p. (Marian Olaru); Kurt Rein, Waldemar Radmacher, Fratautzer Heimatbuch, München, 2005, 456 p. (Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu).

SUS

Bucovina la intersecţia civilizaţiilor. 230 de ani de la încorporarea nord-vestului Moldovei în Imperiul Austriac.

Rădăuţi, 12 – 13 octombrie 2005.

Comunicări în plen (12 octombrie):

Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava), Consideraţii referitoare la istoriografia românească privind Bucovina: etape, teme, probleme, limite; Cercet. şt. Luzian Geier (Bukowina-Institut Augsburg), Ocuparea militară a Bucovinei (1774) şi Regimentul de Infanterie Cesaro-Crăiesc 41; Dr. Constantin Ungureanu (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău), Delimitarea frontierei Bucovinei în anii 1775–1776; Dr. Andrij Horuk (Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii Naţionale „I. Fedkovici, Cernăuţi), Baza normativ-legislativă de funcţionare a asociaţiilor în Austro-Ungaria. Exemplul Ducatului Bucovinei; Prof. univ. dr. Alexandrina Cernov, m.o. al Academiei Române (Cernăuţi), Românii din regiunea Cernăuţi. Note pentru o monografie; Dumitru Teodorescu (Cotidianul „Crai nou”, Suceava), Bucovina la început de mileniu: mituri vechi, mituri noi; Dr. Ştefan Purici (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Mitul Bucovinei – premise, afirmare, receptare; Dr. Volodymyr Sapolowskyj (Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii Naţionale „I. Fedkovici”, Cernăuţi), Activitatea serviciilor de informaţii austriece în condiţiile extraordinare ale anilor 1914–1918; Cercet. şt. dr. Daniel Hrenciuc (Institutul de Cultură şi Civilizaţie Europeană Iaşi), Integrarea minorităţilor în România Mare – perspectiva naţional-liberală; Cercet. şt. dr. Rodica Iaţencu (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Proiectul românesc de civilizaţie. Contribuţia Universităţii din Cernăuţi.

Comunicări în plen (13 octombrie):

Dr. Marian Olaru (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Românii bucovineni între proiectul federalist şi proiectul politic dacic; Dr. Ilie Luceac (Colegiul Pedagogic al Universităţii Naţionale „I. Fedkovici”, Cernăuţi), Cultura ca formă de supravieţuire naţională. Modelul secolului al XIX-lea pentru Bucovina; Prof. Petru Bejinariu (Rădăuţi), Societatea culturală „Şcoala Română”; Dr. Ion Filipciuc (Câmpulung Moldovenesc), Preotul Emanuil Isopescu (1825–1905), întâiul culegător de folclor din Bucovina; Cercet. şt. Vasile I. Schipor (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Sub trei regimuri: Filimon Rusu (1882–1957), istoric, folclorist şi publicist; Cercet şt. Elena Pascaniuc (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Ioan Vicoveanu (1879–1973). O viaţă dedicată culturii populare; Cercet. şt. drd. Ovidiu Bâtă (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Vechi staţiuni balneoclimaterice din Bucovina; Prof. Gheorghe Schipor (Grupul Şcolar Agricol „Andronic Motrescu” Rădăuţi), Învăţământul agricol din Bucovina, 1871–1948; Cercet. şt. dr. Sorin Trelea (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Studiul fitofaunistic al acumulării de apă Rogojeşti–Siret; Prof. drd. Aspazia Andronache (Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi), Elemente de morfologie şi anatomie ale unor specii de plante semiparazite din zona Bucovinei.

Program complementar:

Prezentarea unui nou număr tipărit al periodicului „Analele Bucovinei”, XII, 2, 2003.

SUS

Simbolistica naţional-comunistă din România. Cazul Bucovinei istorice.

Rădăuţi, 24 septembrie 2004.

Comunicări în plen (I):

Dimitrie Vatamaniuc, Ştefan cel Mare în cronica germană a lui Hartmann Schedel; Marian Olaru, Rezistenţa militară anticomunistă din Bucovina, de la Vladimir Macoveiciuc la Vasile Motrescu; Rodica Iaţencu, Forme ale rezistenţei anticomuniste din România. Organizaţiile studenţeşti. Studiu de caz: bucovineni în Mişcarea Tineretului Regalist; Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Societăţi studenţeşti germane din Bucovina până la Primul Război Mondial; Daniel Hrenciuc, Societăţi culturale ale polonezilor din Bucovina. Elemente ale consensului multietnic în spaţiul geografic al Bucovinei istorice.

Comunicări în plen (II):

Dumitru Valenciuc, Visarion Puiu, mitropolit al Bucovinei, 1935–1940; Gheorghe Pîţu, Contribuţii la localizarea celor şapte biserici din văile Soloneţ şi Solca închinate de Ştefan cel Mare Episcopiei de Rădăuţi, prin documentul dat la Suceava la 15 martie 1490; Vasile I. Schipor, Eugen Pohonţu (1897–1992) şi Societatea Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina, 1931–1934; Elena Pascaniuc, Societatea Culturală „Armonia”, 1881–1944; Ion Filipciuc, Eminescu la Putna; Titus Lucescu, Specii din genul Hieracium ierborizate în Bucovina; Aspazia Andronache, Cercetări de filogenie, ecologie şi taxonomie ale plantelor parazite şi semiparazite din judeţul Suceava; Ovidiu Bâtă, Bucovina în imagini cartografice; Sorin Trelea, Societăţi ştiinţifice româneşti din Bucovina istorică, 1775–1940.

Program complementar:

Lansare de carte: Vasile Adăscăliţei, Românitatea de Sus. Repere etnologice, Prefaţă de Vasile I. Schipor, Postfaţă Victor Iosif, Rădăuţi, Editura Septentrion, 2004, 200 p. (Elena Pascaniuc); Mihai Horodnic, Izvorul Primăverii, Ediţie îngrijită, Prefaţă Luca Bejenaru, Notă asupra ediţiei, aprecieri critice, cronologie, bibliografie şi anexe Vasile I. Schipor, Indice de nume Elena Cristuş-Pascaniuc, Rădăuţi, Editura Septentrion, 2004, 314 p. (Vasile I. Schipor); Silvestru Morariu Andrievici, Proprietăţile fundaţionale ale Bisericii Gr. Or. în Bucovina după istorie, aşezămintele canonice şi legile de stat, Ediţie îngrijită, notă asupra ediţiei, comentarii şi postfaţă preot Dumitru Valenciuc, Suceava, Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, 2004, 150 p. (Dumitru Valenciuc); Florin Pintescu, Daniel Hrenciuc, Din istoria polonezilor în Bucovina (1774 – 2002), Suceava, Editura Universităţii, 2004 (Daniel Hrenciuc); Petru Ciobanu, Reveca Prelipcean, Vasile Slănină, Cupca, un sat din Bucovina. Monografie istorică, Partea I, 1429 – 1944,cu o Întâmpinare de Adrian Dinu Rachieru şi Postfaţă de prof. dr. ing. Petru Ciobanu, Câmpulung Moldovenesc, Editura Amadoros, 2004, 468 p. (Marian Olaru).

SUS

Bucovina istorică. Memoria culturală şi procesul de comunizare, 1945–1989.

Rădăuţi, 20 – 21 septembrie 2002.

Comunicări în plen (20 septembrie):

Prof. dr. Dimitrie Vatamaniuc, membru de oCennoare al Academiei Române: Centrul pentru Studierea problemelor Bucovinei al Academiei Române – Filiala Iaşi la zece ani de activitate; Prof. univ. dr. Oleg Panciuc, directorul Centrului Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii de Stat din Cernăuţi (Ucraina): Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii din Cernăuţi la 10 ani de activitate; Dr. Linus Förster, directorul Institutului Bukowina din Augsburg (Germania): Percepţia dominaţiei comuniste în Europa de Vest; Ec. Gavril Mârza, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava: Bucovina în competiţia pentru „contemporaneizarea europeană”. Politici şi strategii promovate de administraţia judeţului Suceava; Acad. Gheorghe Platon: Ţăranii români în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Sentiment identitar şi conştiinţă naţională; Vasyl Holodnyckyj, Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii de Stat din Cernăuţi: Procesul de sovietizare în nordul Bucovinei şi nordul Basarabiei în perioada 1940–1960; Prof. univ. dr. Christoph Ladis, Portland State University (SUA): Graniţa româno-polonă; Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava: Noi stăpâni de moşii şi patroni de biserici în Bucovina în a doua etapă a stăpânirii habsburgice.

Programul complementar:

Lansarea volumelor: Bucovina în prima descriere fizico-politică. Călătorie în Carpaţii Dacici (1788–1789), Ediţie bilingvă îngrijită, cu introduceri, postfeţe, note şi comentarii de acad. Radu Grigorovici; Prefaţă de D. Vatamaniuc, Rădăuţi, Editura „Septentrion”, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (7), 2002; Procese politice, sociale, culturale şi economice în Bucovina, 1862–1918. Aspecte edificatoare pentru o Europă unită? Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Rădăuţi, 20–22 septembrie 2000, Suceava, Editura Universităţii, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (8), 2002.

Comunicări pe secţiuni (21 septembrie):

Istorie.

Dr. Ştefan Purici: Începuturile integrării Bucovinei în cadrul României Mari; Cercet. şt. drd. Rodica Iaţencu: Forme ale represiunii comuniste în partea de sud a fostei Bucovine; Dr. Marian Olaru: Simbolistica naţional-comunistă din Bucovina. Cazul Bucovinei istorice, 1945–1964;

Istorie literară, etnografie şi folclor.

Muzeograf drd. Nicolae Cârlan: Cultură românească şi adevăr istoric în Bucovina până la 1848; Cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor: Familia Tomaschek. Destinul dramatic al unor germani din Bucovina; Cercet. şt. drd. Elena Cristuş: Destinul folclorului în societatea de consum; Asistent cercet. Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu: Evoluţia învăţământului în Rădăuţi. Manuale şcolare; Dr. Iulia Brânză: Obiceiuri cu măşti din microzona Rădăuţi; Cercet. şt. drd. Ovidiu Bâtă: Aspecte ale evoluţiei exploatării şi utilizării apelor minerale pe teritoriul Bucovinei;

Ştiinţele naturii.

Prof. Petru Bejinariu: Cercetări ecologice în Bucovina; Titus Lucescu: Specii din genul Hieracium identificate în Bucovina; Dr. Sorin Trelea: Starea actuală a rezervaţiilor naturale din judeţul Suceava.

SUS

Viaţa culturală şi ştiinţifică în Bucovina postbelică. Fenomene, direcţii, tendinţe.

Rădăuţi, 5 – 6 octombrie 2001.

Comunicări în plenul sesiunii:

Acad. Dimitrie Vatamaniuc, Bucovina în istoriografia franceză de azi; Acad. Liviu Ionesi, Florin Florea, Resurse minerale solide, potenţiale în flişul extern carpatic din spaţiul bucovinean; Pavel Ţugui, Transformare şi identitate – revoluţii sociale şi conştiinţă etnică în Bucovina; Ştefan Purici, Represiunea stalinistă în partea de nord a Bucovinei; Rodica Iaţencu, Represiunea stalinistă în partea de sud a Bucovinei; Vasile I. Schipor, Presa din judeţul Suceava, 1945–2000. Evoluţia şi rolul său în susţinerea vieţii literare, culturale şi ştiinţifice; Gheorghe Haficiuc, Mişcarea românească din nordul Bucovinei ultimului deceniu; Emil Satco, Huţanii din Bucovina în viziunea prof. univ. dr. George Nimigeanu din teza sa de doctorat (1945).

Comunicări pe secţiuni:

Istorie

Marian Olaru, Consolidarea identitarismului românesc în Bucovna storică (1918–1940); Daniel Hrenciuc, Minoritatea poloneză din Bucovina, 1945–2000; Vasile Bâtă, Comentariul la „Discursul festiv” al lui Domiţan Spânu la dezvelirea bustului poetului Mihai Eminescu de la Putna (15 august 1926).

Istorie literară, etnografie şi folclor.

Elena Cristuş, Matthias Friedwagner – 140 de ani de la naştere; Vasile Precop, Un scriitor uitat – Orest Horia Paşcanu; Nicolae Cârlan, Dominante ale realismului socialist în dramaturgia lui Ion Luca; Alma Bănaru, Consideraţii cu privire la costumul popular studenţesc din Bucovina; Luca Bejenaru, „Muguri”, 1924–2000. O revistă cu tradiţie în Bucovina; Daniela Davidel, Dimensiunea religioasă a poeziei eminesciene; Ştefăniţa Ungureanu, Helmut Baier, Un „trandafir înstrăinat” al Bucovinei – Rose Ausländer (1901–1988).

Ştiinţele naturii.

Petru Bejinariu, Contribuţii ştiinţifice din Bucovina la dezvoltarea biologiei; Ovidiu Bâtă, Evoluţia cercetărilor geolgice din zona crisalino-mezozoică a Carpaţlor Orientali de Nord – ipoteze, concepţii, modele; Anca Coroliuc, Iulian Coroliuc, Studiul fitocenologic, histoanatomic şi biochimic al unor speii de Achillea din microzona Rădăuţi; Titus Lucescu, Consideraţii privind silvicultura în Bucovina; Viorel Ionesi, Contribuţii la studiul sarmaţianului din regiunea Frătăuţi-Dorneşti-Satu Mare (Platforma Moldovenească); Sorin Trelea, Populaţiile de Lanius collurio şi Erithacus rubecula din Depresiunea Rădăuţi.

Aplicaţie practică interdisciplinară în perimetrul Marginea-Suceviţa, 6 octombrie 2001.

Hardeggtal – o amenajare forestieră din Bucovina primei părţi a secolului al XIX-lea. Observaţii şi determinări dendrologice, floristice şi avifaunistice;
Voievodeasa – o colonie germană din Bucovina de altădată. Vizită de documentare;
Marginea – vechi centru de ceramică din România. Vizită de documentare;
Mănăstirea Suceviţa. Pelerinaj.

SUS

Eminescu şi Bucovina.

Rădăuţi, 10 noiembrie 2000.

Comunicări în plenul sesiunii

Dimitrie Vatamaniuc, Ascendenţe transilvănene ale lui Eminescu; Pavel Ţugui, Predispoziţii artistice în familia lui Eminescu; Petru Bejinariu, Consideraţii asupra statului în publicistica lui Mihai Eminescu; Emil Satco, Creaţia eminesciană în operele compozitorilor bucovineni; Nicolae Cârlan, Un labirint bibliofil: colecţia de carte românească veche de la Mănăstirea Dragomirna; Alma Blănaru, Eminescu – Sephirot; Cezar Dan Mazilu, Arhitectul Eminescu; Dumitru Valenciuc, Samuil Botezat (1829–1859). Câteva precizări.

Comunicări pe secţiuni

Istorie

Ştefan Purici, Eminescu despre Imperiul Ţarist; Rodica Iaţencu, Istoria naţională în viziune eminesciană; Marian Olaru, Identitate şi alteritate în publicistica eminesciană despre Bucovina.

Istorie literară, etnografie şi folclor

Vasile I. Schipor, „Un filoromân antebelic”: profesorul Peter Tomaschek (1882–1940); Elena Cristuş, Consideraţii despre folclor în publicistica eminesciană; Ştefăniţa Ungureanu, Mihai Eminescu. Printre cele dintâi traduceri în limba germană: Carmen Sylva şi Emanuil Grigorovitza; Luca Bejenariu, Preocupări lingvistice în activitatea lui Aron Pumnul.

Ştiinţele naturii

Ovidiu Bâtă, Ştiinţele naturii în articole şi excerpte eminesciene; Sorin Trelea, Evoluţia populaţiilor de Crex crex din zona Rădăuţi în perioada 1998–2000; Titus Lucescu, Un instrument de lucru al botaniştilor din regiunea Cernăuţi. Câteva observaţii critice.

SUS

Conferința științifică internațională „Procese politice, sociale, culturale și economice în Bucovina, 1861 – 1918. Aspecte edificatoare pentru o Europă unită?”

Rădăuți, 20 – 22 septembrie 2000.

Comunicări în plenul conferinţei (20–21 septembrie):

• Prof. dr. Rainer Roth (Universitatea din Augsburg, Germania), Naţiunile Europei pe drumul spre o identitate europeană;
• Prof. dr. Manfred Rehbinder (Universitatea din Zürich, Elveţia), Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat a Universităţii „Francisc Iosif” din Cernăuţi şi contribuţia sa în cercetarea rolului dreptului într-osocietate multiculturală;
• Acad. Gheorghe Platon (Academia Română – Filiala Iaşi, România), Bucovina.Centru de concentrare românească în Revoluţia de la 1848;
• Acad. Radu Grigorovici (Preşedinte de Onoare, Centrul de Studii „Bucovina” al Academiei Române), Viitorul unei iluzii;
• Prof. dr. Mihai Iacobescu (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, România), Elita românilor bucovineni între anii 1862–1918;
• Prof. dr. Wassyl Botuschanskyi (Universitatea „I. Fedkovici” din Cernăuţi, Ucraina), Evoluţia proprietăţii agrare în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea;
• Prof. dr. Alexandr Dobrzanskyi (Universitatea „I. Fedkovici” din Cernăuţi, Ucraina), Analiză comparativă a mişcării naţionale ucrainene în Bucovina şi în Galiţia în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea;
• Dr. Serhij Popyk (Academia Diplomatică din Kiev, Ucraina), Realitate şi mituri. Istoria stăpânirii habsburgice în Bucovina din perspectiva istoriografiei sovietice.

Program complementar:

• Spectacol folcloric susţinut de formaţii ale principalelor grupuri etnice din Bucovina (Rădăuţi, 21 septembrie);
• Excursie de documentare (22 septembrie).

Documentele conferinţei se tipăresc, în limbile de comunicare (germană, română şi ucraineană), în volumul Procese politice, sociale, culturale şi economice în Bucovina, 1861–1918. Aspecte edificatoare pentru o Europă unită? Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Rădăuţi, 20–22 septembrie 2000, Suceava, Editura Universităţii, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (8), 2002.

SUS

Generaţia Revoluţiei Române de la 1848 şi spiritul revoluţionar din Bucovina.

Rădăuţi, 8 octombrie 1999.

Comunicări în plenul sesiunii

Acad. Radu Grigorovici, Ion Budai-Deleanu despre Bucovina; Leonard Olaru, Urme de viaţă în formaţiunile geologice vechi din Carpaţii Orientali; Pavel Ţugui, Restaurarea monumentelor istorice din Bucovina după al doilea război mondial; Emil Satco, Mişcarea muzicală în Bucovina; Dimitrie Vatamaniuc, Iraclie Porumbescu şi evenimentele anului 1848 în Bucovina; Ion Filipciuc, Eminescu s-a născut într-o marţi; Taras Seghedin, Probleme actuale ale ocrotirii naturii în Bucovina.

Comunicări pe secţiuni

Istorie

Marian Olaru, Mişcarea naţională a românilor bucovineni la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea. Programe politice; Ştefan Purici, „Moştenirea” austriacă şi destinele Bucovinei româneşti; Rodica Iaţencu, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina în perioada interbelică. Direcţii de activitate; Vasile Bâtă, Oreste Popescu, personalitate de marcă a lumii ştiinţifice din America Latină.

Istorie literară, etnografie şi folclor

Dan Jumară, Liviu Papuc, Revoluţia română de la 1848 reflectată în gazeta „Bucovina”, Cernăuţi, 1848–1850; Vasile I. Schipor, Spiritul generaţiei de la 1848 în literatura şi cultura Bucovinei istorice; Luca Bejenaru, Personalităţi ale Revoluţiei române de la 1848. Aron Pumnul; Elena Cristuş, Sentimentul dorului în lirica românească din Bucovina; Nicole Cârlan, Teatrul religios al lui Ion Luca.

Ştiinţele naturii

Ovidiu Bâtă, Rezervaţii geologice din sinclinalul Rarăului; Titus Lucescu, Corelaţii cenologice între arborete, păsări şi insecte dăunătoare în pădurile Bucovinei; Sorin Trelea, Contribuţii la cunoaşterea populaţiilor de Crex-crex din Depresiunea Rădăuţi.

SUS

Istorie şi valori (II)

Rădăuţi, 11 octombrie 1998.

Comunicări în plen

Acad.Radu Grigorovici, „Descrierea districtului bucovinean” (1775) de Generalul Gabriel Splény von Mihaldy; Acad. Vladimir Trebici, Relaţiile dintre societăţile studenţeşti române şi germane de la Universitatea din Cernăuţi, ca model de înţelegere interetnică (1875–1938); Dimitrie Vatamaniuc, Victor Morariu, om de cultură; Aurelian Ciornei, Jocuri tradiţionale din Bucovina: „Arcanul”; Nicolae Fulga, Un străvechi joc românesc: „Căluşarii”; Vasile I. Schipor, Mihai Eminescu. Ziaristul şi lumea în care a trăit; Marian Olaru, Lupta pentru Tricolor, luptă pentru identitatea naţională la românii din Bucovina; Rodica Iaţencu, Evoluţia Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina (1862–1918); Dragoş Cusiac, Instalaţii tehnice acţionate de apă în Bucovina; Ovidiu Bâtă, Geologia bazinului superior al pârâului Putna Mare (perimetrul Mestecăniş-Giumalău); Elena Cristuş, Statutul folclorului în revistele literare din Bucovina (1900–1945); Sorin Trelea, Dinamica ornitofaunei din Depresiunea Rădăuţi; Petru Bejenariu, Rezervaţii naturale din Bucovina.

SUS

Istorie şi valori (I).

Rădăuţi, 10 – 11 octombrie 1997.

Comunicări în plen

Acad. Radu Grigorovici, Dimitrie Onciul şi determinismul istoric; Acad. Vladimir Trebici, Traian Brăileanu (1882–1947); Dimitrie Vatamaniuc, Aron Pumnul şi biblioteca gimnaziştilor din Cernăuţi; Rodica Iaţencu, Presa culturală din Bucovina istorică în perioada interbelică; Ştefan Purici, Mişcarea naţională românească în Bucovina istorică, 1775–1861; Marian Olaru, Aspecte ale vieţii politice în Bucovina la sfârşitul sec. al XIX-lea; Liviu Papuc, Periodice mai puţin cercetate din Bucovina; Luca Bejenaru, Un animator al revistei „Muguri” de altădată: Ion Negură; Vasile I. Schipor, Destinul unor biblioteci din Bucovina; Dragoş Cusiac, Centre de olărie în Bucovina; Elena Cristuş, Eros şi Thanatos în poezia bucovineană de inspiraţie folclorică din perioada interbelică; Ovidiu Bâtă, Rezervaţii geologice din Bucovina: „Doisprezece Apostoli”; Sorin Trelea, Originea geografică a speciilor de păsări din Depresiunea Rădăuţi; Titus Lucescu, Contribuţii la studierea unor specii floristice în zonele Rădăuţi-Siret; Petru Bejinariu, Educaţia ecologică, deziderat al civilizaţiei contemporane.

Aplicaţie practică interdisciplinară în zona Siret, 11 octombrie 1997.

1) Prezentare de carte, Primăria oraşului Siret: Nicolai Grămadă, Toponimie minoră din Bucovina, vol. I–II, 1996; Ion Popescu-Sireteanu, Memoria limbii române, vol. I, 1997; Ion Popescu-Sireteanu, Între două veşnicii, 1996; Liviu Papuc, Frânturi de cultură bucovineană, 1997.
2) Itinerarii ale spiritualităţii româneşti:Biserica „Sfânta Treime” Siret, Biserica „Sfântul Nicolae”Bălineşti, Biserica „Sfântul Onofrei” Mănăstioara;
3) Observaţii şi determinări ale florei şi faunei din perimetrul Lacului de acumulare Rogojeşti;
4) Vizitarea Muzeului de Istorie Siret.

SUS

Valori ale civilizaţiei româneşti în perioada interbelică

Rădăuţi, 12 – 13 octombrie 1996.

Comunicări în plen

Acad. Radu Grigorovici, Trei lumi paralele; Acad. Vladimir Trebici, Ion Negură (1909–1985); Dimitrie Vatamaniuc, Dionisie Olinescu, arheolog şi cronicar al vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Bucovina; Elena Cristuş, Vasile I. Schipor, Vechi motive în cultura românească; Dragoş Cusiac, Motive de pe ornamentica ceramicii româneşti; Vichentie Nicolaiciuc, Iulian Vesper şi românul realist bucovinean; Rodica Iaţencu, Contribuţii la istoria presei culturale din Bucovina (1918–1940); Sorin Trelea, Cercetarea biologică în Bucovina interbelică; Ovidiu Bâtă, Exploatări miniere în Bucovina între cele două războaie mondiale; Petru Bejinariu, Aspecte ale mişcării ştiinţifice din Bucovina în perioada interbelică.

SUS

Conferința științifică internațională „Bucovina, 1775 – 1862. Aspecte politice, sociale, culturale, economice și demografice”.

Rădăuți – București, 31 mai – 5 iunie 1996.

Comunicări în plenul conferinţei (Rădăuţi, 31 mai, 2 şi 3 iunie):

• Constantin Sofroni (România), Şansele judeţului Suceava într-o perspectivă a dezvoltării regionale;
• Acad. Radu Grigorovici (România), Comentarii la „Descrierea Bucovinei” a generalului Gabriel Splény;
• Oleksandr Dobrjanski (Ucraina), Formarea organelor administrative ale Ducatului Bucovinei în perioada 1849–1860;
• Hugo Weczerka (Germania), Cernăuţii în primul secol de stăpânire austriacă. Dezvoltarea oraşului şi a populaţiei;
• Acad. Gheorghe Platon (România), Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Politică de anexiune sau misiune civilizatoare?;
• Ortfried Kotzian (Germania), Între federalism şi centralism. Dezvoltarea şi importanţa conştiinţei regionale în Bucovina;
• Vladimir Iliescu, Revoluţia de la 1848 şi urmările ei pentru dezvoltarea Bucovinei;
• Oleksandr Masan (Ucraina), Deputaţii Bucovinei în Parlamentul austriac, 1848–1849;
• Ihor Jaloba (Ucraina), Formarea infrastructurii economice în Bucovina la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea;
• Iurij Makar (Ucraina), Nivelul de dezvoltare a agriculturii din Bucovina în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea;
• Serhij Troyan (Ucraina), Imigrarea germană în Bucovina şi rolul germanilor în dezvoltarea culturală a Bucovinei, 1775–1914;
• Mihai Iacobescu (România), Elita românilor din Bucovina anilor 1775–1862. Iniţiatice şi preocupări.

Sesiune specială (Bucureşti, Aula Magna a Academiei Române, 5 iunie):

Alocuţiune rostită de acad. Alexandru Balaban, vicepreşedinte al Academiei Române;

Prelegeri susţinute de Ortfried Kotzian, Oleg Panciuk şi Dimitrie Vatamaniuc, directori ai celor trei institute partenere: Bukowina-Institut din Augsburg, Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice de la Universitatea din Cernăuţi şi Centrul de Studii „Bucovina” al Academiei Române, cu sediul în Rădăuţi.

Program complementar:

• Spectacol folcloric susţinut de Sofia Vicoveanca şi formaţii artistice locale, Casa de Cultură a Municipiului Rădăuţi, 31 mai;
• Excursie documentară pentru cunoaşterea unor monumente ale artei medievale româneşti şi obiective turistice de interes din Bucovina: Atelierul de ceramică neagră tradiţională Marginea, Mănăstirea Suceviţa, Catedrala Catolică şi Salina Cacica, Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Putna (2 iunie);
• Solemnitate de conferire a unor distincţii pentru contribuţii la cunoaşterea şi promovarea valorilor Bucovinei istorice (Sala de festivităţi a Casei Domneşti din incinta Mănăstirii Putna, 2 iunie).
• Vizitarea Casei Poporului şi a unor muzee din Bucureşti, cu sprijinul Consiliului pentru Problemele Românilor de Pretutindeni al Guvernului României (5 iunie).

Documentele conferinţei se tipăresc în limbile de comunicare (germană, română şi ucraineană), în „Analele Bucovinei”, Bucureşti, anul IV, nr. 3 (9), 1997, număr special.

SUS

Viaţa culturală din Bucovina, 1918–1940.

Rădăuţi, 7 octombrie 1995.

Comunicări în plen

Acad. Radu Grigorovici, Studiu critic al recensământului austriac din 1880 cu privire la populaţia Bucovinei. Bucovina, teritoriu de trecere a evreilor galiţieni spre România între 1880 şi 1900; Acad. Vladimir Trebici, Constantin Brătescu, profesor la Universiatea din Cernăuţi; Dimitrie Vatamaniuc, Lucian Blaga şi Bucovina; Marian Olaru, Activitatea politică a lui Aurel Onciul, 1904–1914; Ştefan Purici, Mişcări sociale în Bucovina interbelică; Rodica Iaţencu, Catedra de istorie de la Universitatea din Cernăuţi. Studiu istoric; Vasile Precop, Viaţa studenţească între cele două războaie mondiale la Cernăuţi; Elena Cristuş, Modele folclorice în poezia grupării „Iconar”; Dragoş Cusiac, Centre de ceramică din Bucovina în prima jumătate a sec. al XX-lea; Petru Bejenaru, George Tofan, personalitate exemplară a epocii sale; Vasile I. Schipor, Literatura în calendarele româneşti din Cernăuţi, 1918–1940; Sorin Trelea, Dinamica ornitofaunei din Depresiunea Rădăuţi; Ovidiu Bâtă, Zăcămintele de cărbune din Bucovina.

SUS

Aspecte ale culturii române din Bucovina, 1775–1918.

Rădăuţi, 15 – 16 octombrie 1994.

Comunicări pe secţiuni

Istorie

Acad. Radu Grigorovici, Recensămintele populaţiei din Bucovina de la sfârşitul secolului al XIX-lea; Acad. Vladimir Trebici, Personalitatea bizantinologului Vasile Grecul; Acad. Gheorghe Platon, Anul revoluţionar 1848 în Bucovina; Grigore Bostan, Pentru o istorie autentică a culturii române din nordul Bucovinei; Radu Economu, Actualitatea memoriului lui Vasile Balş; Mihai-Ştefan Ceauşu, Documente privind Bucovina în Arhivele Statului din Iaşi; Luca Bejenaru, Istoricul învăţământului rădăuţean; Gavril Crăciun, Contribuţia lui Vasile Gherasim la dezvoltarea filosofiei româneşti: etnicul în filosofie; Mihai Pânzaru, Emigraţia bucovineană în America la sfârşitul sec. al XIX-lea; Marian Olaru, Mişcarea naţională a românilor din Bucovina, 1892–1899.

Istorie literară, etnografie şi folclor

Maria Platon, Contribuţii la studiul vieţii literare din Bucovina; Dimitrie Vatamaniuc, Eugen Păunel şi activitatea sa; George Muntean, Folcloristica bucovineană; Mircea A. Diaconu, Poeţi bucovineni în revista „Iconar”; Aurel Buzincu, „Junimea literară”– revistă bucovineană; Liviu Papuc, Leca Morariu. Însemnări de călătorie; Elena Cristuş, O variantă a „Mioriţei” în presa veacului trecut; Dragoş Cuseac, Mori acţionate de apă în Bucovina secolului al XIX-lea; Georgeta Istrătoaie, Informaţii privind mişcarea culturală românească în periodicul „Czernowitzer Zeitung”; Vasile I. Schipor, Viaţa culturală din Bucovina reflectată în periodicul cernăuţean „Patria” (1909–1910); Dan Jumară, Societăţi culturale din Bucovina; Liviu Papuc, Preocupări de folclor la Leca Morariu; I. Hangiu, Contribuţii la cunoaşterea ziaristicii româneşti, 1790–1990 (Dicţionarul presei literare româneşti); Vichentie Nicolaiciuc, Contribuţia lui Paisie Velicicovski la dezvoltarea literaturii religioase.

Ştiinţele naturii

Acad. Liviu Ionesi, Orest Mirăuţă (1931–1967) – geolog bucovinean de prestigiu; I. Iordache, C. Bândiu, Aspecte ale silviculturii din Bucovina; D. Munteanu, Taras Seghedin, Problematica rezervaţiilor naturale din Bucovina; Radu Cenuşă, Cultura molidului în Bucovina; Petru Ciobanu, Unele consideraţii cu privire la amenajarea pădurilor în Bucovina în perioada austriacă; Petru Bejenaru, Biologi formaţi la şcoala profesorului Eugen Botezat din Cernăuţi; Titus Lucescu, Observaţii privind culoarea penajului la unele specii de corvidae din Bucovina; Ovidiu Bâtă, Nisipurile hutelor bucovinene; Sorin Trelea, Corvidaele din Depresiunea Rădăuţi.

SUS

Bucovina. Concept geo-politic, istoric şi semnificaţii.

Rădăuţi, 9 – 10 octombrie 1993.

Comunicări în plen

Acad. Radu Grigorovici, Studiu critic al recensământului austriac cu privire la populaţia Bucovinei (I); Acad. Vladimir Trebici, Istoriografia română şi istoriografia străină despre Bucovina; Acad. Gheorghe Platon, Dimitrie Onciul, unul dintre istoriografii Bucovinei; Marin Aiftincăi, Universalism şi naţionalism; Radu Economu, Date inedite din Arhivele Statului despre Iancu Flondor; Dimitrie Vatamaniuc, Iraclie Porumbescu, prozatorul Bucovinei din secolul al XIX-lea; Alexandrina Cernov, Problema minorităţilor în Bucovina; Ştefan Bucevschi, Răzeşi–răzeşie în nordul Bucovinei; Ion Popescu-Sireteanu, Toponimie bucovineană; Rodica Puia, Chinuri pe treptele interioare. 50 de ani de suferinţă în Bucovina; Luca Bejenaru, Ipostaze ale iluminismului românesc: Aron Pumnul; Vasile Precup, Bucovina în publicistica lui Mihai Teliman; Nicoleta Florea, Aspecte ale literaturii germane în Bucovina; Marian Olaru, Contribuţia „Foii Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina” la emanciparea naţională; Vasile I. Schipor, Bucovina. Aspecte istoriografice în lumina izvoarelor folclorice; Petru Bejinariu, Constantin N. Hurmuzachi, entomolog şi publicist militant pentru drepturile românilor; Maria Platon, Vasile Alecsandri şi Bucovina; Pavel Ţugui, Filologia bucovineană despre ortografia română (1864–1869); Grigore Bostan, O expresie a viziunii poetice româneşti. Sistemul de arhetipuri al liricii populare din nordul Bucovinei şi Basarabia; George Muntean, Probleme actuale privind Bucovina.

SUS