Biblioteca

BIBLIOTECA  INSTITUTULUI  „BUCOVINA”  

RALUCA-IRINA  MUSCĂ

           De la înfiinţarea Centrului de Studii ,,Bucovina” (septembrie 1992), devenit ulterior Institutul ,,Bucovina” al Academiei Române (2007), au existat preocupări de formare a unei biblioteci proprii de cercetare ştiinţifică. În primii ani de activitate, instituţia are, pentru studiul curent al cercetătorilor, circa 50 de cărţi împrumutate de la biblioteca Liceului Teoretic ,,Eudoxiu Hurmuzachi”, la care se adaugă şi alte lucrări, cărţi şi periodice, provenite din donaţii.
            Biblioteca instituţiei ia fiinţă, de facto, la 25 octombrie 1996, după ce, la 12 mai 1995, Ministerul Învăţământului aprobă trecerea Fondului documentar german din cadrul Liceului Teoretic „Eudoxiu Hurmuzachi” la Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei al Academiei Române – Filiala Iaşi (cf. Adresei nr. 9804, din 18 mai 1995, a Ministerului Învăţământului către Academia Română – Filiala Iaşi, semnată de Romulus Gh. Pop, secretar de stat. Adresa a fost înregistrată cu nr. 1859, din 1 iunie 1995, la Filiala Iaşi, şi cu nr. 51, din 8 iunie 1995, la Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei). Acest fond constituie vechea bibliotecă a colegiului, inaugurată în anul 1876, prin donaţia lui Ernst Rudolf Neubauer. Acesta pune bazele bibliotecii profesorilor (Lehrerbibliothek) din cadrul Gimnaziului Superior de Stat din Rădăuţi, actualul Colegiu Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi”, prin donarea a 250 de cărţi şi periodice. Odată cu deschiderea claselor româneşti paralele, în cadrul gimnaziului, Leonida Bodnărescu (1872–1945), prin donaţia sa importantă, a pus bazele bibliotecii Secţiei româno-germane, în anul 1910.
         După modelul bibliotecii germane, pe lângă biblioteca profesorilor, care în anul 1914 era formată dintr-un fond de 728 de unităţi de bibliotecă, funcţiona şi biblioteca elevilor, cu un fond de 505 unităţi de bibliotecă şi, în plus, o bibliotecă a elevilor săraci. Potrivit Procesului-verbal de predare-primire, nr. 83/25 octombrie 1996, Fondul documentar german al Liceului Teoretic „Eudoxiu Hurmuzachi” transferat la Centrul de Studii „Bucovina” cuprinde 8 146 de unităţi de bibliotecă, cele mai multe fiind cărţi, dar şi periodice, toate menţionate în bloc, fără a fi înregistrate separat. În acest Fond se regăsesc:
               – periodice germane: ,,Revista austriacă de folclor” (Viena, Praga); ,,Revista austriacă de botanică” (Viena); ,,Revista Societăţii Austriece de Meteorologie” (Viena); ,,Foi pedagogice bucovinene” (Cernăuţi); ,,Bukowina. Ziar naţional şi oficial” (Cernăuţi); ,,Anuarul Muzeului Bucovinei” (Cernăuţi); ,,Ziarul de Cernăuţi”; ,,Raport anual privind progresele cercetării în domeniul istoriei antice” (Berlin); ,,Anuarul Goethe” (Frankfurt); ,,Foi stenografice din Tirol” (Innsbruck); ,,Anuarul Institutului Austriac de Arheologie din Viena”; ,,Revista săptămânală de filologie clasică” (Berlin). Facem precizarea că niciun periodic nu se găseşte în ediţie completă, cu excepţia a două ziare apărute la Cernăuţi: ,,Gazeta Bucovinei” (1848–1850) şi ,,Bukowina” (1862–1868). Cele mai multe exemplare sunt cele din seria ,,Revistei de etnografie austriacă”, iar în cazul celorlalte se păstrează doar exemplare sporadice. Aproape toate sunt publicate la Viena, până la 1918, iar cele privind strict Bucovina, la Cernăuţi;
           – periodice româneşti: „Almanahul Societăţii academice social-literare «România Jună»” (Viena); „Almanach jubilar «Academia Ortodoxă»” (Cernăuţi); „Almanach literar pe anul 1905” (Cernăuţi); „Candela” (Cernăuţi); „Rândunica” (Iaşi); „Convorbiri literare” (Iaşi, Bucureşti); „Revista ilustrată” (Reteag); „Viaţa românească” (Iaşi); „Semănătorul”; „Luceafărul” (Sibiu); „Ramuri. Drum drept” (Craiova, Bucureşti); „Patria” (Cernăuţi); „Viaţa nouă” (Cernăuţi); „Foaia poporului” (Cernăuţi); „Gazeta poporului” (Cernăuţi); „Vremea nouă” (Cernăuţi); „Junimea literară” (Cernăuţi); „Buciumul” (Câmpulung Moldovenesc); „Însemnări literare” (Iaşi); „Datina” (Turnu Severin); „Transilvania” (Sibiu); „Ţara de Jos” (Bucureşti); „Flacăra” (Bucureşti); „Floarea soarelui” (Bucureşti); „Universul literar” (Bucureşti); „Dacoromania” (Cluj); „Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie” (Bucureşti); „Revista filologică” (Cernăuţi); „Salonul literar” (Arad); „Însemnări ieşene”; „Floare de gând” (Suceava);
              – carte veche şi rară: Johan Minelli, Christian Juncker, Publii Virgilii Maronis Eclogae, Georgica et Aeneidos libri XII, editio quinta, (Comentarii ale lui Johan Minelli şi M. Christian Juncker despre operele poetului latin Publius Vergilius Maro: Eneida şi Georgicele), Leipzig, 1731; Dictionnaire d’anecdotes, de traits singuliers et caracteristiques, historiettes, bons mots, naïvetes, sailles, reparties ingenieuses (Dicţionar de anecdote, trăsături singulare şi caracteristici, povestiri, glume, naivităţi, proiecţii răspândite ingenios), Paris, 1756; Le Dictionaire Imperial, dans lequel les quatre langues principales de l’Europe (Dicţionarul imperial al celor patru limbi principale din Europa – italiana, franceza, germane şi latina), publié par Jean Veneroni et Charles Placardi, Cologne et Francfort, 1766; Catavasier, la naşterea Domnului nostru Iisus Hristos (în limba slavonă), Episcopia Râmnicului, 1769; Kleine lyrische Gedichte von C. F. Weisse, Wien, 1793 (Mici poezii lirice de Christian Felix Weisse);
              – enciclopedii: Mayer’s Konversations-Lexikon, 1–21, Leipzig und Wien, 1893–1901; Brockhaus Konversations-Lexikon, 1–17, Leipzig, Berlin und Wien, 1893–1904; Ausführliches Lexikon der griechischen und römischen Mythologie, Leipzig, 1884–1890; Deutsch-Lateinisches Lexikon, I–II, Stuttgart, 1843–1844; Ritter’s geographisch-statistisches Lexikon, Leipzig, 1847; Werker und Welte’s Kirchenlexikon, Freiburg, 1903; Herders Konversations-Lexikon, Freiburg, 1907; Lexikon der Pädagogik, Freiburg, 1913; Lexikon der lateinischen Wortformen,  Leipzig, 1890; Friedrich Lubkers Reallexikon des klassischen Altertums, Leipzig, Berlin, 1914; Gemeindelexikon der Bukowina, Wien, 1907; Polnaja enţiklopedija ruskogo seliskogo hozjaistva, I–XI, Sankt-Petersburg, 1900–1907; Die österreichisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild, Wien, 1886–1902; Minerva. Enciclopedie română, Cluj, 1929;
             – carte de interes ştiinţific: Theoktist Blazewicz, Theoretisch-praktische Grammatik der dacoromanischen, das ist: der moldauischen oder wallachischen Sprache (Gramatică teoretico-practică a limbii valahe), Lemberg&Czernowitz, 1844; Franz Herbich, Flora der Bukowina, Leipzig, 1859; Johann Winckler, Die periodische Presse Oesterreichs (Presa periodică a Austriei), Wien, 1875; Julius Platter, Der Wucher in der Bukovina (Cămătăria în Bucovina), Jena, 1878; Friedrich Muller, Allgemeine Ethnographie (Etnografie generală), Wien, 1879; Eugen Brote, Die rumänische Frage in Siebenbürgen und Ungarn (Chestiunea românească în Transilvania şi Ungaria), Berlin, 1895; Anton Norst, Alma mater Francisco-Josephina, Czernowitz, 1900; Emanuil Grigorovitza, Românii în monumentele literare germane medievale, Bucureşti, 1901; Dimitrie Dan, Cronica Episcopiei de Rădăuţi, Viena, 1912; Mihail G. Boiagi, Gramatica română sau macedo-română, Bucureşti, 1915; Tudor Pamfile, Mitologie românească, I. Duşmani şi prieteni ai omului, II. Comorile, Bucureşti, Leipzig, Viena, 1916; Albert Dauzat, La philosophie du langage, Paris, 1920; Gheorghe Oprescu, Arta ţărănească la români, Bucureşti, 1922; G. T. Niculescu-Varone, Jocuri româneşti necunoscute, Bucureşti, 1930; S. Reli, Originea şi evoluţia costumului preoţesc la români, Cernăuţi, 1936; Teodor Bălan, Documente bucovinene, I, IV, Cernăuţi, 1933, 1938;
             – carte cu dedicaţie: Radu I. Sbiera, Die prosodischen Funktionen inlautender muta cum liquida bei Vergil (Funcţiile prozodice în versurile lui Vergiliu), Czernowitz, 1898 („Für die Bibliothek des k.k. Ober-Gymnasiums in Radautz, Czernowitz, 2 sept. 1898”, dedicaţie a autorului); Constantin Berariu, Ale mării şi iubirii valuri (Hero şi Leandru), Cernăuţi, 1904 (dedicaţie către Leonida Bodnărescu); Ioan Ciocârlan, Traiul nostru, Budapesta, 1906 (dedicaţie către Ion Calinderu, preşedinte al Academiei Române: „Celei mai curate inimi şi celui mai de preţ suflet cu care se făleşte România, în semn de înaltă stimă şi nemăsurat respect”); Constantin Morariu, Ciprian Porumbescu după 25 de ani de la moartea lui, Suceava, 1908 („Prea bunului şi iubitului meu frate şi amic Eugen Neşciuc, în semn de frăţească dragoste”); Atanasie Gherman, Sfaturi prieteneşti pentru ţăranul român, ed. a II-a, Cernăuţi, 1910 („Spre amintire de la autor, fostului său coleg şi prieten bun de azi, Leonida Bodnărescu, 9 iulie 1910”); Vasile Loichiţă, Ceva despre mişcarea noastră literară în Regat, I, Caransebeş, 1913 („Domnului Director Leonida Bodnărescul, în semn de colegială stimă, 22 decembrie 1913”).
            Dintre lucrările acestei valoroase biblioteci academice, unele fiind rarităţi în Bucovina şi chiar în România‚ menţionăm două: Lyrische Antologie (Antologie lirică), ediţie îngrijită de Friedrich Matthisson, vol. I–XX, 1804–1808, care reprezintă un „proiect izvorât […] din iubirea pentru arta poetică”. Din colecţia noastră lipseşte volumul XIV, iar volumul XVII se află în dublet. În volumele I–XVIII sunt antologaţi 187 de autori, fiecare având şi un fişier biografic. Volumele XIX–XX cuprind o addenda la volumele anterioare şi un indice alfabetic al poeziilor antologate, prezentând interes pentru istoria literară. Cea de a doua lucrare aparţine botanistului şi medicului militar Franz Herbich (1791–1865) şi se intitulează Flora der Bukowina, care apare sub egida Editurii ,,F. Volckmar” din Leipzig şi este imprimată la Tipografia „A. Edelmann” din aceeaşi localitate, în 1859. Autorul prezintă în lucrarea sa 484 de specii ale florei din Bucovina, sunt menţionate localităţile din Bucovina unde au fost observate plantele, precum şi lunile de recoltare pentru ierborizarea acestora.
          Un număr de 16 cărţi şi două periodice, dintre cele ajunse la noi, sunt considerate cărţi rare. Din anul 1995/1996, această veche bibliotecă din Bucovina a devenit o bibliotecă de cercetare academică. Astfel, lucrarea lui Franz Herbich a fost semnalată la Rădăuţi de către cercetătorul Vasile I. Schipor, care a publicat, în ,,Analele Bucovinei”, anul XIV, nr. 2, [iulie-decembrie] 2007, pp. 427–434, studiul Cercetătorul austriac Franz Herbich (1791–1865) şi contribuţiile sale la cunoaşterea florei din Bucovina. Periodicele de limbă germană din fosta Lehrerbibliothek a Gimnaziului Superior de Stat din Rădăuţi au fost prezentate de către Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, care a realizat o clasificare pe domenii a acestora: ziare; reviste şi anuare (statistică, rapoarte anuale, dări de seamă; învăţământ; pedagogie, didactică şi metodica predării; literatură – beletristică; filologie clasică; etnografie şi folclor; istorie; arheologie; geografie, geologie, astronomie; botanică, biologie, anatomie; ştiinţele naturii; matematică, fizică, chimie; altele; noutăţi editoriale). Manualele de limbă germană din biblioteca şcolară a Gimnaziului Superior de Stat au constituit obiectul unui articol cu titlul Evoluţia învăţământului la Rădăuţi. Manuale şcolare în biblioteca Gimnaziului de Stat cezaro-crăiesc, semnat de Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, publicat în ,,Analele Bucovinei”, anul IX, nr. 1, [ianuarie-iunie] 2002, pp. 41–48. Fondul general de carte şi periodice al Institutului ,,Bucovina” se îmbogăţeşte şi prin transfer, schimb interbibliotecar, donaţii şi achiziţie (achiziţie de pe piaţa liberă a cărţii într-o perioadă mai veche, 1996–2000; achiziţie de carte nouă). De-a lungul anilor, în organizarea acestuia s-au constituit mai multe fonduri: Fondul documentar „Eudoxiu Hurmuzachi” (reunind periodice germane, periodice româneşti, enciclopedii şi dicţionare, carte veche şi rară, carte de interes ştiinţific, carte cu dedicaţie provenind de la fosta Bibliotecă a profesorilor/Lehrerbibliothek a Liceului de Stat „Eudoxiu Hurmuzachi”); Fondul documentar „Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina”; Fondul documentar „Doctor Claudius von Teutul”; Fondul documentar „Dragoş Luchian”; Fondul documentar „Dr. Valerian Găină”; Fondul documentar „Prof. Eugen Pohonţu – Dr. Radu Gheorghe”; Fondul documentar „Johann Reinhold Irimi”; Fondul documentar „Dr. Epifanie E. Cozărescu”; Fondul documentar „Voitec-Dordea”; Fond documentar „Dr. Ortfried Kotzian”; Fondul documentar ,,Prof. Elisabeta Bejenaru”; Fondul documentar ,,Prof. Brânduşa Paulencu-Cepuc” ş.a.
           Prin donaţie, de-a lungul celor două decenii, se constituie un alt fond valoros, de interes pentru cercetarea ştiinţifică privind Bucovina: Fondul de manuscrise:      – Clement Antonovici, Graiul din Bucovinaîncercare de monografie dialectală, Suceava, 1987–1989, 226 p. + hartă; – Epifanie Cozărescu, Album. Vederi şi fotografii din Cernăuţi, Roman, 1968, 20 planşe 35,5 × 25,5 cm (album tipizat, legat, coperta din carton cu muşama); – Emilian Drehuţă (coordonator), Florile şi fructele timpului la Baineţ. Cronică, [Bacău], 1989, 229 p. (manuscris dactilografiat); – Dimitrie Gălătescu, Drumuri pe zăpadă. Consemnări, Bucureşti, 1986–1988, 248 p. (manuscris dactilografiat, legat, de format 21,5 × 28,5 cm); – Filon Lauric, Amintirile mele [Albumul întrunirilor academice studenţeşti „Bucovina” şi „Moldova”], Woodstock-Illinois, 1999, 84 p. (album provenit din S.U.A., legat, cu o floare de iris mov pe coperta I, de format mai puţin obişnuit: 0,30 × 32,3 cm); – Mircea Pahomi, Documente sucevene (volume legate, de format 21 × 30 cm): 1) Mănăstirea Moldoviţa, secolele XV–XIII, Bucureşti, 1980 (manuscris dactilografiat, cuprinde 294 de documente); 2) Mănăstirea Homor, secolele XV–XIX, Bucureşti, 1981 (manuscris dactilografiat, cuprinde 183 de documente); 3) Mănăstirea Dragomirna, secolele XV–XVIII, Bucureşti, 1981 (manuscris dactilografiat, cuprinde 160 de documente); 4) Mănăstirea Voroneţ, secolele XV–XVIII, Bucureşti, 1982 (manuscris dactilografiat, cuprinde 170 de documente); 5) Mănăstirea Solca, Biserica Arbore, Biserica Milişăuţi şi Ocolul Bădeuţi, Biserica Bălineşti-Grămeşti, Bucureşti, 1984 (manuscris dactilografiat, cuprinde 186 de documente); 6) Mănăstirea Putna, secolele XV–XIX, Bucureşti, 1987 (manuscris dactilografiat, cuprinde 583 de documente); Mircea Pahomi, Monumente istorice-bisericeşti din Bucovina. Oraşul Suceava şi târgul Siret, secolele XIV–XVIII, Bucureşti, 1994, 234 p. (manuscris dactilografiat); – Dragoş Rusu, Constantin Botezat (coord.), Liceul de Stat Siret. Pagini documentare, vol. I–IV, Siret, 1987 (manuscris dactilografiat, legat, de format 21,5 × 28,5 cm: I. Istoricul Liceului, XVIII + 252 p.; II. Memorialistica (1), IV + 256 p.; III. Memorialistica (2), 213 p.; IVa. Documente de epocă, II + 46 p.; IV.b. Supliment, 77 p.); – Filip Ţopa, Povestea Bucovinei, vol. I–IV, Bucureşti, 1982–1986, 190 p. + 197 p. + 206 p. + 36 p. + XVI + 264 p. (manuscris litografiat, legat, cu carton plasticat).
          Un fond aparte în cadrul acestei biblioteci de cercetare s-a constituit în anul 2003. Din depozitul de la Ateneul „Mihai Eminescu” din Gălăneşti al Bibliotecii Filialei Iaşi a Academiei Române, au fost transferate 15 colecţii de periodice şi 682 de cărţi, toate referitoare la perioada comunistă. Fondul de carte al bibliotecii Institutului ,,Bucovina” s-a îmbogăţit şi prin lucrările elaborate în cadrul colecţiei ,,Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii”, înfiinţată în anul 1996. Seria lucrărilor acestei colecţii a fost deschisă cu o lucrare de toponimie minoră privind localităţile din Bucovina, după care au fost editate lucrări ce prezintă primele descrieri ale Bucovinei, într-o ediţie bilingvă, germano-română. În această colecție au apărut: sinteze, monografii, colecţii de documente, ediţii noi ale unor contribuţii valoroase privind Bucovina istorică. Începând cu anul 2015, s-au înfiinţat câteva serii noi: Documente, Studii monografice şi Instrumente de lucru. În cadrul bibliotecii Institutului ,,Bucovina” a fost alcătuit şi un fond documentar cuprinzând copii digitalizate după lucrări fundamentale: colecţii de documente, dicţionare şi periodice de interes pentru cercetarea ştiinţifică, instrumente de lucru în cercetarea curentă – toate acestea constituie biblioteca virtuală a Institutului „Bucovina”. Fondul de carte al bibliotecii Institutului „Bucovina” al Academiei Române cuprinde peste 15 500 unităţi (cărți și periodice).
            După 1996, fac referire la istoricul şi patrimoniul acestei biblioteci de cercetare ştiinţifică din Bucovina: – Vasile I. Schipor, Biblioteci în tranziţie, în „«Biblioteca». Revistă de bibliologie şi ştiinţa informării”, serie nouă, Bucureşti, anul X, nr. 3, martie, 1999, pp. 87–89; nr. 4, aprilie 1999, pp. 117–119;Vasile I. Schipor: Destinul unei biblioteci din Bucovina [Biblioteca Centrului de Studii „Bucovina” al Academiei Române], în „Analele Bucovinei”, anul VI, nr. 1 (12) [ianuarie–iunie] 1999, pp. 39–46;       – Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Evoluţia învăţământului la Rădăuţi. Manuale şcolare în biblioteca Gimnaziului de Stat cezaro-crăiesc, în ,,Analele Bucovinei”, anul IX, nr. 1, [ianuarie–iunie] 2002, pp. 41–48; – Vasile I. Schipor, Biblioteca Centrului de Studii „Bucovina”, în „«Scriptum». Buletin trimestrial de informare profesională”, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, Suceava, anul XII, nr. 1–2, 2006, pp. 8–11; – Vasile I. Schipor, Biblioteca Centrului de Studii „Bucovina”. Destinul unei biblioteci din Ţara de Sus a Moldovei, în volumul Bucovina istorică. Studii şi documente, Cuvânt-înainte de D. Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, Bucureşti, Editura Academiei Române, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (22), 2007, pp. 139–154; – Vasile I. Schipor, Rădăuţi, 1872–1938. Biblioteca în viaţa oraşului modern din Bucovina, în „Anuarul Muzeului Literaturii Române”, anul I, Iaşi, Editura Alfa, 2008, pp. 165–185.

Lista de cărți și periodice a Institutului BUCOVINA din Rădăuți o puteți consulta

AICI.

26 Downloads