Proiecte

     Programele anuale de cercetare ştiinţifică se desfăşoară în cadrul a două programe: Documenta Bucovinae Historica și Bucovina şi bucovinenii în istorie. Proiectele multianuale din cadrul acestor programe sunt axate pe următoarele direcţii tematice principale: 1) Mişcarea de emancipare naţională a românilor din Bucovina istorică (1775–1918); 2) Caracteristicile procesului de reintegrare a provinciei în spaţiul etno-cultural românesc; 3) Procesul de comunizare a Bucovinei. Consecinţe economice, social-politice şi populaţionale; 4) Bucovinenii şi exilul creator; 5) Evoluţia şi particularităţile fenomenului literar din Bucovina istorică; 6) Problematica presei din Bucovina istorică de la începuturi până în prezent; 7) Familii vechi din Bucovina. Memorie şi conştiinţă genealogică; 8) Caracteristicile etno-folclorice ale zonei Rădăuţilor; 9) Rezervaţiile naturale din spaţiul bucovinean; 10) Istoricul cercetărilor geologice şi al exploatării resurselor din Bucovina.


Colecția Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii

 

RODICA JUGRIN

      Elaborarea unei Enciclopedii a Bucovinei a stat în atenţia Centrului de Studii ,,Bucovina”, ulterior Institutul ,,Bucovina”, încă din anul înfiinţării sale, 1992. Acest proiect a fost propus de către acad. Vladimir Trebici în anul 1990, în cadrul dezbaterilor Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina de înfiinţare a unei instituţii de cercetare la Rădăuţi. Academicianul Trebici şi-a asumat răspunderea de a întocmi proiectul acestei lucrări de importanţă naţională, argumentul principal fiind acela că ,,Bucovina face obiectul diferitelor cărţi, monografii, broşuri de propagandă, toate editate şi difuzate în străinătate, în care cel mai adesea adevărul istoric este falsificat. Este timpul ca românii să elaboreze o lucrare ştiinţifică importantă, care să înfăţişeze obiectiv Bucovina sub toate aspectele”[1]. Prezentarea publică a proiectului şi organizarea colectivelor de lucru pentru editarea unei Enciclopedii a Bucovinei au avut loc în cadrul unei consfătuiri organizate de către Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina la Suceava, la 23 martie 1991[2].

Proiectul Enciclopediei Bucovinei a fost alcătuit cu următoarea structură, organizată în zece capitole: I. Istoria; II. Pământul (1. Geografie; Geologie; Resurse naturale); III. Oamenii (1. Demografie generală; 2. Românii; 3. Ucrainenii (rutenii); 4. Germanii; 5. Evreii; 6. Polonezii; 7. Ruşii lipoveni; 8. Alte neamuri); IV. Economia (1. Agricultura; 2. Creşterea animalelor; 3. Pădurile; 4. Industria şi mineritul; 5. Transporturile şi comunicaţiile; 6. Industria casnică; 7. Alte activităţi economice); V. Cultura (1. Biserica ortodoxă: Mitropolia; Fondul religios ortodox; Învăţământul teologic; 2. Celelalte confesiuni; 3. Învăţământul; 4. Sănătatea publică; 5. Literatura şi presa; 6. Muzica şi teatrul; 7. Folclorul; 8. Alte arte; 9. Societăţi culturale); VI. Administraţia şi viaţa politică (1. Administraţia austriacă (1775–1918); 2. Administraţia românească (1918–1940); (1941–1944); 3. Administraţia sovietică (1940–1990); 4. Evoluţia împărţii administrative a Bucovinei; 5. Partide politice); VII. Bucovina în lumina dreptului istoric şi internaţional (1. Anexarea din 1775; 2. Unirea Bucovinei cu România (1918). Aspecte juridice şi diplomatice; 3. Pactul Ribbentrop-Molotov şi anexarea Bucovinei de Nord (1940); 4. Legislaţia şi dreptul; 5. Dreptul ,,obişnuielnic” în Bucovina); VIII. Structura socială şi etnică a Bucovinei (1. Ţăranii; 2. Răzeşii, mazilii şi boierii; 3. Colonizarea şi imigrările în perioada 1775–1918; 4. Emigrări din Bucovina (până în 1914); 5. Colonizări, imigrări şi deportări (1940–1990); 6. Schimburi interetnice: căsătorii mixte, asimilări); IX. Sate şi oraşe (monografii); X. Personalităţi culturale şi politice (monografii).

După cum se observă, acest proiect stabileşte structura Enciclopediei Bucovinei pe domenii şi specialităţi; de asemenea, proiectul conţinea o listă cu instituţiile, consultanţii (52) şi persoanele (15) care deţineau documente, manuscrise, genealogii, monografii de sate, amintiri istorice, cărora li se putea solicita colaborarea. Coordonarea activităţii de elaborare şi editare a Enciclopediei Bucovinei urma să fie asigurată de către un comitet şi un secretariat central, iar pentru fiecare domeniu se propunea un corp de consultanţi ştiinţifici. În opinia acad. Vladimir Trebici, ,,cea mai mare urgenţă trebuie să fie elaborarea unei lucrări de circa 100–120 pagini, cu ilustraţii, hărţi în limba română şi câteva limbi de circulaţie internaţională, în condiţii grafice ireproşabile”, editată de către Fundaţia Culturală Română şi difuzată în străinătate.

Această lăudabilă iniţiativă privitoare la cercetarea problemelor Bucovinei istorice nu a putut fi dusă la bun sfârşit din motive obiective, legate de dimensiunile colectivului ce ar fi trebuit implicat, recrutat şi coordonat în proiect, la care se adăugau diversele constrângeri, mai ales de natură economică, care au împiedicat materializarea acesteia.

În aceste condiţii, Centrul de Studii ,,Bucovina”, înfiinţat în anul 1992, a preluat acest obiectiv de cercetare. Pentru realizarea primului volum al Enciclopediei Bucovinei, Istoria până la descălecat (1359), s-a întocmit un proiect, s-a format colectivul de elaborare, din care făceau parte cercetători de la Bucureşti, Iaşi, Chişinău, Suceava şi Rădăuţi, care să acopere toate domeniile de investigare. Timp de doi ani (1992–1994), eforturile Centrului desfăşurate pentru realizarea acestui proiect din programul iniţial nu dau rezultate, în absenţa unei structuri materiale corespunzătoare (la acea dată funcţionau doi cercetători şi un director cu jumătate de normă). De aceea, în anul 1994, se adoptă hotărârea de a se tipări o publicaţie propriei, ,,Analele Bucovinei”, periodic cu apariţie semestrială, care, prin structură, pe de o parte, să abordeze domeniile de cercetare propuse în proiectul Enciclopediei şi în care să se publice, cu prioritate, lucrări cu caracter monografic, iar pe de altă parte să răspundă exigenţelor publicisticii ştiinţifice academice[3]. Cu o astfel de structură (Editorial; Evocări; Viaţa politică, culturală, literară şi artistică; Istorie, demografie, toponimie, onomastică, statistică; Etnografie, folclor; Ştiinţele naturii; Opinii; Documentar; Cărţi. Reviste; Cronică; Aniversări; In memoriam), ,,Analele Bucovinei se impun treptat în viaţa ştiinţifică academică naţională şi internaţională.

În anul 1996, Centrul de Studii ,,Bucovina” a fondat Colecţia ,,Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii”, hotărând să publice lucrări de referinţă din domeniul istoriei şi culturii Bucovinei, având în vedere prevederile din cap. IX și X ale proiectului inițial, care propunea întocmirea unor monografii pentru sate și orașe și pentru personalităţile culturale şi politice. Seria lucrărilor a fost deschisă cu o lucrare de toponimie minoră privind localităţile din Bucovina, după care au fost editate primele recensăminte privind Bucovina, într-o ediţie bilingvă, germano-română.

În cadrul proiectului naţional prioritar de tipărire a unor lucrări fundamentale (1996–1998), cu sprijinul Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, al Consiliului Judeţean Suceava şi al Primăriei Rădăuţi ori în regie proprie au apărut până acum 50 de lucrări. Este vorba despre sinteze, monografii, colecţii de documente, ediţii noi ale unor contribuţii valoroase privind Bucovina istorică. Începând cu anul 2015 s-au deschis seriile Documente, Studii monografice, Instrumente de lucru și Memorii.

Lucrărilor apărute în colecţia ,,Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” li se adaugă şi cărţile elaborate sub egida Institutului ,,Bucovina” sau de către cercetătorii acestuia.

,,Privită în mod diacronic, aşa cum arăta Marian Olaru, colecţia «Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii» se adaugă la indicii de calitate ai activităţii de cercetare ştiinţifică întreprinsă la Rădăuţi. Totodată, constatăm extraordinara paletă de cercetare şi de exprimare ştiinţifică aflată în studiile publicate, faptul că lucrările cuprinse în colecţie sunt realizate, în marea lor majoritate, fără rabat de la calitatea scriiturii ştiinţifice şi a aparatului critic abordat. Dacă ar fi să apreciem, în câteva cuvinte, lucrările cuprinse în colecţie, putem să spunem că acestea sunt, în cele mai multe cazuri, lucrări fundamentale pentru cercetarea ştiinţifică pe tematica dată. Aceasta pentru că în colecţie sunt cuprinse lucrări de: toponimie, descrieri geografice, studii de istorie a provinciei, de istorie locală sau a instituţiilor din Bucovina, mişcări politice, culturale şi naţionale, partide politice, personalităţi ale culturii din Bucovina, monografii ale satelor etc.”[4].

Se preia din galeria foto secțiunea Enciclopedia Bucovinei

Institutul ,,Bucovina” este membru al consorţiului de proiect: PORT Cultural: PORTofoliu de instrumente inovative pentru dezvoltarea durabilă a comunităților rurale cu potențial turistic, prin valorificarea elementelor de patrimoniu și identitate culturală (PORT Cultural), PCCDI 1 / PNCDI III, număr proiect: 56PCCDI din 03/04/2018. Proiectul este finanţat de UEFISCDI; perioadă de derulare: 2018–2021.

          Foto coperta album    

[1] D. Vatamaniuc, Centrul de Studii ,,Bucovina” la un deceniu de activitate, în ,,Analele Bucovinei”, anul IX, nr. 2, 2002, p. 326.

[2] Procesul-verbal încheiat cu această ocazie este publicat de Vasile I. Schipor, Românii din Bucovina în reconstrucţia societăţii civile, în ,,Analele Bucovinei”, anul XII, nr. 1, 2005, pp. 192–198; D. Vatamaniuc, Bucovina între Occident şi Orient. Studii şi documente, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, pp. 30–34.

[3] Vasile I. Schipor, Publicaţiile Institutului ,,Bucovina”, în ,,Analele Bucovinei”, anul XIX, nr. 2, 2012, p. 430.

[4] Marian Olaru, Istoricul unui proiect cultural şi ştiinţific. 15 ani de la înfiinţarea Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei, în ,,Analele Bucovinei”, anul XIX, nr. 2, 2012, p. 467.