CONFERINŢELE ŞTIINŢIFICE INTERNATIONALE ALE INSTITUTULUI „BUCOVINA”

 

I. CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ „BUCOVINA, 1775–1862. ASPECTE POLITICE, SOCIALE, CULTURALE, ECONOMICE ŞI DEMOGRAFICE”, RĂDĂUŢI–BUCUREŞTI, 31 MAI–5 IUNIE 1996

 

Comunicări în plenul conferinţei (Rădăuţi, 31 mai, 2 şi 3 iunie):

Constantin Sofroni (România), Şansele judeţului Suceava într-o perspectivă a dezvoltării regionale;

acad. Radu Grigorovici (România), Comentarii la „Descrierea Bucovinei” a generalului Gabriel Splény;

Oleksandr Dobrjanski (Ucraina), Formarea organelor administrative ale Ducatului Bucovinei în perioada 1849–1860;

Hugo Weczerka (Germania), Cernăuţii în primul secol de stăpânire austriacă. Dezvoltarea oraşului şi a populaţiei;

acad. Gheorghe Platon (România), Principatele Române în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Politică de anexiune sau misiune civilizatoare?;

Ortfried Kotzian (Germania), Între federalism şi centralism. Dezvoltarea şi importanţa conştiinţei regionale în Bucovina;Vladimir Iliescu, Revoluţia de la 1848 şi urmările ei pentru dezvoltarea Bucovinei;

Oleksandr Masan (Ucraina), Deputaţii Bucovinei în Parlamentul austriac, 1848–1849;

Ihor Jaloba (Ucraina), Formarea infrastructurii economice în Bucovina la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea;

Iurij Makar (Ucraina), Nivelul de dezvoltare a agriculturii din Bucovina în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea;

Serhij Troyan (Ucraina), Imigrarea germană în Bucovina şi rolul germanilor în dezvoltarea culturală a Bucovinei, 1775–1914;

Mihai Iacobescu (România), Elita românilor din Bucovina anilor 1775–1862. Iniţiatice şi preocupări.

 

Sesiune specială (Bucureşti, Aula Magna a Academiei Române, 5 iunie):

Alocuţiune rostită de acad.Alexandru Balaban, vicepreşedinte al Academiei Române;

Prelegeri susţinute de Ortfried Kotzian, Oleg Panciuk şi Dimitrie Vatamaniuc, directori ai celor trei institute partenere: Bukowina-Institut din Augsburg, Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice de la Universitatea din Cernăuţi şi Centrul de Studii „Bucovina” al Academiei Române, cu sediul în Rădăuţi.

 

Program complementar:

Spectacol folcloric susţinut de Sofia Vicoveanca şi formaţii artistice locale, Casa de Cultură a Municipiului Rădăuţi, 31 mai;

Excursie documentară pentru cunoaşterea unor monumente ale artei medievale româneşti şi obiective turistice de interes din Bucovina: Atelierul de ceramică neagră tradiţională Marginea, Mănăstirea Suceviţa, Catedrala Catolică şi Salina Cacica, Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Putna (2 iunie);

Solemnitate de conferire a unor distincţii pentru contribuţii la cunoaşterea şi promovarea valorilor Bucovinei istorice (Sala de festivităţi a Casei Domneşti din incinta Mănăstirii Putna, 2 iunie).

Vizitarea Casei Poporului şi a unor muzee din Bucureşti, cu sprijinul Consiliului pentru Problemele Românilor de Pretutindeni al Guvernului României (5 iunie).

Documentele conferinţei se tipăresc în limbile de comunicare (germană, română şi ucraineană), în „Analele Bucovinei”, Bucureşti, anul IV, nr. 3 (9), 1997, număr special.

 

 

          II. CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ „PROCESE POLITICE, SOCIALE, CULTURALE ŞI ECONOMICE ÎN BUCOVINA, 1861–1918. ASPECTE EDIFICATOARE PENTRU O EUROPĂ UNITĂ?”, RĂDĂUŢI, 20–22 SEPTEMBRIE 2000

 

Comunicări în plenul conferinţei (20–21 septembrie):

prof. dr. Rainer Roth (Universitatea din Augsburg, Germania), Naţiunile Europei pe drumul spre o identitate europeană;

prof. dr. Manfred Rehbinder (Universitatea din Zürich, Elveţia), Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat a Universităţii „Francisc Iosif” din Cernăuţi şi contribuţia sa în cercetarea rolului dreptului într-osocietate multiculturală;

acad. Gheorghe Platon (Academia Română – Filiala Iaşi, România), Bucovina.Centru de concentrare românească în Revoluţia de la 1848;

acad. Radu Grigorovici (Preşedinte de Onoare, Centrul de Studii „Bucovina” al Academiei Române), Viitorul unei iluzii;

prof. dr. Mihai Iacobescu (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, România), Elita românilor bucovineniîntre anii 1862–1918;

prof. dr. Wassyl Botuschanskyi (Universitatea „I. Fedkovici” din Cernăuţi, Ucraina), Evoluţia proprietăţii agrare în Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea;

prof. dr. Alexandr Dobrzanskyi (Universitatea „I. Fedkovici” din Cernăuţi, Ucraina), Analiză comparativă a mişcării naţionale ucrainene în Bucovina şi în Galiţiaîncea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea;

dr. Serhij Popyk (Academia Diplomatică din Kiev, Ucraina), Realitate şi mituri. Istoria stăpâniriihabsburgice în Bucovina din perspectiva istoriografiei sovietice.

 

Program complementar:

Spectacol folcloric susţinut de formaţii ale principalelor grupuri etnice din Bucovina (Rădăuţi, 21 septembrie);

Excursie de documentare (22 septembrie).

Documentele conferinţei se tipăresc, în limbile de comunicare (germană, română şi ucraineană), în volumul Procese politice, sociale, culturale şi economice în Bucovina, 1861–1918. Aspecte edificatoare pentru o Europă unită? Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Rădăuţi, 20–22 septembrie 2000, Suceava, Editura Universităţii, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (8), 2002.