SESIUNILE ANUALE DE REFERATE ŞI COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ALE INSTITUTULUI „BUCOVINA”

 

I. „Bucovina. Concept geo-politic, istoric şi semnificaţii”, Rădăuţi, 9–10 octombrie 1993

 

Comunicări în plen:

Acad. Radu Grigorovici, Studiu critic al recensământului austriac cu privire la populaţia Bucovinei (I); acad. Vladimir Trebici, Istoriografia română şi istoriografia străină despre Bucovina; acad. Gheorghe Platon, Dimitrie Onciul, unul dintre istoriografii Bucovinei; Marin Aiftincăi, Universalism şi naţionalism; Radu Economu, Date inedite din Arhivele Statului despre Iancu Flondor; Dimitrie Vatamaniuc, Iraclie Porumbescu, prozatorul Bucovinei din secolul al XIX-lea; Alexandrina Cernov, Problema minorităţilor în Bucovina; Ştefan Bucevschi, Răzeşi–răzeşie în nordul Bucovinei; Ion Popescu-Sireteanu, Toponimie bucovineană; Rodica Puia, Chinuri pe treptele interioare. 50 de ani de suferinţă în Bucovina; Luca Bejenaru, Ipostaze ale iluminismului românesc: Aron Pumnul; Vasile Precup, Bucovina în publicistica lui Mihai Teliman; Nicoleta Florea, Aspecte ale literaturii germane în Bucovina; Marian Olaru, Contribuţia „Foii Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina” la emanciparea naţională; Vasile I. Schipor, Bucovina. Aspecte istoriografice în lumina izvoarelor folclorice; Petru Bejinariu, Constantin N. Hurmuzachi, entomolog şi publicist militant pentru drepturile românilor; Maria Platon, Vasile Alecsandri şi Bucovina; Pavel Ţugui, Filologia bucovineană despre ortografia română (1864–1869); Grigore Bostan, O expresie a viziunii poetice româneşti. Sistemul de arhetipuri al liricii populare din nordul Bucovinei şi Basarabia; George Muntean, Probleme actuale privind Bucovina.

 

II. „Aspecte ale culturii române din Bucovina, 1775–1918”, Rădăuţi, 15–16 octombrie 1994

 

Comunicări pe secţiuni:

Istorie:

Acad. Radu Grigorovici, Recensămintele populaţiei din Bucovina de la sfârşitul secolului al XIX-lea; acad. Vladimir Trebici, Personalitatea bizantinologului Vasile Grecul; acad. Gheorghe Platon, Anul revoluţionar 1848 în Bucovina; Grigore Bostan, Pentru o istorie autentică a culturii române din nordul Bucovinei; Radu Economu, Actualitatea memoriului lui Vasile Balş; Mihai-Ştefan Ceauşu, Documente privind Bucovina în Arhivele Statului din Iaşi; Luca Bejenaru, Istoricul învăţământului rădăuţean; Gavril Crăciun, Contribuţia lui Vasile Gherasim la dezvoltarea filosofiei româneşti: etnicul în filosofie; Mihai Pânzaru, Emigraţia bucovineană în America la sfârşitul sec. al XIX-lea; Marian Olaru, Mişcarea naţională a românilor din Bucovina, 1892–1899.

Istorie literară, etnografie şi folclor:

Maria Platon, Contribuţii la studiul vieţii literare din Bucovina; Dimitrie Vatamaniuc, Eugen Păunel şi activitatea sa; George Muntean, Folcloristica bucovineană; Mircea A. Diaconu, Poeţi bucovineni în revista „Iconar”; Aurel Buzincu, „Junimea literară”– revistă bucovineană; Liviu Papuc, Leca Morariu. Însemnări de călătorie; Elena Cristuş, O variantă a „Mioriţei” în presa veacului trecut; Dragoş Cuseac, Mori acţionate de apă în Bucovina secolului al XIX-lea; Georgeta Istrătoaie, Informaţii privind mişcarea culturală românească în periodicul „Czernowitzer Zeitung”; Vasile I. Schipor, Viaţa culturală din Bucovina reflectată în periodicul cernăuţean „Patria” (1909–1910); Dan Jumară, Societăţi culturale din Bucovina; Liviu Papuc, Preocupări de folclor la Leca Morariu; I. Hangiu, Contribuţii la cunoaşterea ziaristicii româneşti, 1790–1990 (Dicţionarul presei literare româneşti); Vichentie Nicolaiciuc, Contribuţia lui Paisie Velicicovski la dezvoltarea literaturii religioase.

Ştiinţele naturii:

Acad. Liviu Ionesi, Orest Mirăuţă (1931–1967) – geolog bucovinean de prestigiu; I. Iordache, C. Bândiu, Aspecte ale silviculturii din Bucovina; D. Munteanu, Taras Seghedin, Problematica rezervaţiilor naturale din Bucovina; Radu Cenuşă, Cultura molidului în Bucovina; Petru Ciobanu, Unele consideraţii cu privire la amenajarea pădurilor în Bucovina în perioada austriacă; Petru Bejenaru, Biologi formaţi la şcoala profesorului Eugen Botezat din Cernăuţi; Titus Lucescu, Observaţii privind culoarea penajului la unele specii de corvidae din Bucovina; Ovidiu Bâtă, Nisipurile hutelor bucovinene; Sorin Trelea, Corvidaele din Depresiunea Rădăuţi.

 

III. „Viaţa culturală din Bucovina, 1918–1940”, Rădăuţi, 7 octombrie 1995

 

Comunicări în plen:

Acad. Radu Grigorovici, Studiu critic al recensământului austriac din 1880 cu privire la populaţia Bucovinei. Bucovina, teritoriu de trecere a evreilor galiţieni spre România între 1880 şi 1900; acad. Vladimir Trebici, Constantin Brătescu, profesor la Universiatea din Cernăuţi; Dimitrie Vatamaniuc, Lucian Blaga şi Bucovina; Marian Olaru, Activitatea politică a lui Aurel Onciul, 1904–1914; Ştefan Purici, Mişcări sociale în Bucovina interbelică; Rodica Iaţencu, Catedra de istorie de la Universitatea din Cernăuţi. Studiu istoric; Vasile Precop, Viaţa studenţească între cele două războaie mondiale la Cernăuţi; Elena Cristuş, Modele folclorice în poezia grupării „Iconar”; Dragoş Cusiac, Centre de ceramică din Bucovina în prima jumătate a sec. al XX-lea; Petru Bejenaru, George Tofan, personalitate exemplară a epocii sale; Vasile I. Schipor, Literatura în calendarele româneşti din Cernăuţi, 1918–1940; Sorin Trelea, Dinamica ornitofaunei din Depresiunea Rădăuţi; Ovidiu Bâtă, Zăcămintele de cărbune din Bucovina.

 

IV. „Valori ale civilizaţiei româneşti în perioada interbelică”, Rădăuţi, 12–13 octombrie 1996

 

Comunicări în plen:

Acad. Radu Grigorovici, Trei lumi paralele; acad. Vladimir Trebici, Ion Negură (1909–1985); Dimitrie Vatamaniuc, Dionisie Olinescu, arheolog şi cronicar al vieţii ştiinţifice, culturale şi artistice din Bucovina; Elena Cristuş, Vasile I. Schipor, Vechi motive în cultura românească; Dragoş Cusiac, Motive de pe ornamentica ceramicii româneşti; Vichentie Nicolaiciuc, Iulian Vesper şi românul realist bucovinean; Rodica Iaţencu, Contribuţii la istoria presei culturale din Bucovina (1918–1940); Sorin Trelea, Cercetarea biologică în Bucovina interbelică; Ovidiu Bâtă, Exploatări miniere în Bucovina între cele două războaie mondiale; Petru Bejinariu, Aspecte ale mişcării ştiinţifice din Bucovina în perioada interbelică.

 

V. „Istorie şi valori (I)”, Rădăuţi, 10–11 octombrie 1997

 

Comunicări în plen:

Acad. Radu Grigorovici, Dimitrie Onciul şi determinismul istoric; acad. Vladimir Trebici, Traian Brăileanu (1882–1947); Dimitrie Vatamaniuc, Aron Pumnul şi biblioteca gimnaziştilor din Cernăuţi; Rodica Iaţencu, Presa culturală din Bucovina istorică în perioada interbelică; Ştefan Purici, Mişcarea naţională românească în Bucovina istorică, 1775–1861; Marian Olaru, Aspecte ale vieţii politice în Bucovina la sfârşitul sec. al XIX-lea; Liviu Papuc, Periodice mai puţin cercetate din Bucovina; Luca Bejenaru, Un animator al revistei „Muguri” de altădată: Ion Negură; Vasile I. Schipor, Destinul unor biblioteci din Bucovina; Dragoş Cusiac, Centre de olărie în Bucovina; Elena Cristuş, Eros şi Thanatos în poezia bucovineană de inspiraţie folclorică din perioada interbelică; Ovidiu Bâtă, Rezervaţii geologice din Bucovina: „Doisprezece Apostoli”; Sorin Trelea, Originea geografică a speciilor de păsări din Depresiunea Rădăuţi; Titus Lucescu, Contribuţii la studierea unor specii floristice în zonele Rădăuţi-Siret; Petru Bejinariu, Educaţia ecologică, deziderat al civilizaţiei contemporane.

Aplicaţie practică interdisciplinară în zona Siret, 11 octombrie 1997.

1) Prezentare de carte,Primăria oraşului Siret :Nicolai Grămadă, Toponimie minoră din Bucovina, vol. I–II, 1996 ; Ion Popescu-Sireteanu, Memoria limbii române, vol. I, 1997; Ion Popescu-Sireteanu, Între două veşnicii, 1996; Liviu Papuc, Frânturi de cultură bucovineană, 1997;

2) Itinerarii ale spiritualităţii româneşti:Biserica „Sfânta Treime” Siret, Biserica „Sfântul Nicolae”Bălineşti, Biserica „Sfântul Onofrei” Mănăstioara;

3) Observaţii şi determinări ale florei şi faunei din perimetrul Lacului de acumulare Rogojeşti;

4) Vizitarea Muzeului de Istorie Siret.

 

VI. „Istorie şi valori (II)”, Rădăuţi, 11 octombrie 1998

 

Comunicări în plen:

Acad.Radu Grigorovici, „Descrierea districtului bucovinean” (1775) de Generalul Gabriel Splény von Mihaldy; acad. Vladimir Trebici, Relaţiile dintre societăţile studenţeşti române şi germane de la Universitatea din Cernăuţi, ca model de înţelegere interetnică (1875–1938);Dimitrie Vatamaniuc, Victor Morariu, om de cultură; Aurelian Ciornei, Jocuri tradiţionale din Bucovina: „Arcanul”; Nicolae Fulga, Un străvechi joc românesc: „Căluşarii”; Vasile I. Schipor, Mihai Eminescu. Ziaristul şi lumea în care a trăit; Marian Olaru, Lupta pentru Tricolor, luptă pentru identitatea naţională la românii din Bucovina; Rodica Iaţencu, Evoluţia Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina (1862–1918); Dragoş Cusiac, Instalaţii tehnice acţionate de apă în Bucovina; Ovidiu Bâtă, Geologia bazinului superior al pârâului Putna Mare (perimetrul Mestecăniş-Giumalău); Elena Cristuş, Statutul folclorului în revistele literare din Bucovina (1900–1945); Sorin Trelea, Dinamica ornitofaunei din Depresiunea Rădăuţi; Petru Bejenariu, Rezervaţii naturale din Bucovina.

 

VII. „Generaţia Revoluţiei Române de la 1848 şi spiritul revoluţionar din Bucovina”, Rădăuţi, 8 octombrie 1999

 

Comunicări în plenul sesiunii:

Acad. Radu Grigorovici, Ion Budai-Deleanu despre Bucovina; Leonard Olaru, Urme de viaţă în formaţiunile geologice vechi din Carpaţii Orientali; Pavel Ţugui, Restaurarea monumentelor istorice din Bucovina după al doilea război mondial; Emil Satco, Mişcarea muzicală în Bucovina; Dimitrie Vatamaniuc, Iraclie Porumbescu şi evenimentele anului 1848 în Bucovina; Ion Filipciuc, Eminescu s-a născut într-o marţi; Taras Seghedin, Probleme actuale ale ocrotirii naturii în Bucovina.

Comunicări pe secţiuni:

Istorie:

Marian Olaru, Mişcarea naţională a românilor bucovineni la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. al XX-lea. Programe politice; Ştefan Purici, „Moştenirea” austriacă şi destinele Bucovinei româneşti; Rodica Iaţencu, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina în perioada interbelică. Direcţii de activitate; Vasile Bâtă, Oreste Popescu, personalitate de marcă a lumii ştiinţifice din America Latină.

Istorie literară, etnografie şi folclor:

Dan Jumară, Liviu Papuc, Revoluţia română de la 1848 reflectată în gazeta „Bucovina”, Cernăuţi, 1848–1850; Vasile I. Schipor, Spiritul generaţiei de la 1848 în literatura şi cultura Bucovinei istorice; Luca Bejenaru, Personalităţi ale Revoluţiei române de la 1848. Aron Pumnul; Elena Cristuş, Sentimentul dorului în lirica românească din Bucovina; Nicole Cârlan, Teatrul religios al lui Ion Luca.

Ştiinţele naturii:

Ovidiu Bâtă, Rezervaţii geologice din sinclinalul Rarăului; Titus Lucescu, Corelaţii cenologice între arborete, păsări şi insecte dăunătoare în pădurile Bucovinei; Sorin Trelea, Contribuţii la cunoaşterea populaţiilor de Crex-crex din Depresiunea Rădăuţi.

 

VIII. Eminescu şi Bucovina, Rădăuţi, 10 noiembrie 2000

 

Comunicări în plenul sesiunii:

Dimitrie Vatamaniuc, Ascendenţe transilvănene ale lui Eminescu; Pavel Ţugui, Predispoziţii artistice în familia lui Eminescu; Petru Bejinariu, Consideraţii asupra statului în publicistica lui Mihai Eminescu; Emil Satco, Creaţia eminesciană în operele compozitorilor bucovineni; Nicolae Cârlan, Un labirint bibliofil: colecţia de carte românească veche de la Mănăstirea Dragomirna; Alma Blănaru, Eminescu – Sephirot; Cezar Dan Mazilu, Arhitectul Eminescu; Dumitru Valenciuc, Samuil Botezat (1829–1859). Câteva precizări.

Comunicări pe secţiuni:

Istorie:

Ştefan Purici, Eminescu despre Imperiul Ţarist; Rodica Iaţencu, Istoria naţională în viziune eminesciană; Marian Olaru, Identitate şi alteritate în publicistica eminesciană despre Bucovina;

Istorie literară, etnografie şi folclor:

Vasile I. Schipor, „Un filoromân antebelic”: profesorul Peter Tomaschek (1882–1940); Elena Cristuş, Consideraţii despre folclor în publicistica eminesciană; Ştefăniţa Ungureanu, Mihai Eminescu. Printre cele dintâi traduceri în limba germană : Carmen Sylva şi Emanuil Grigorovitza; Luca Bejenariu, Preocupări lingvistice în activitatea lui Aron Pumnul;

Ştiinţele naturii:

Ovidiu Bâtă, Ştiinţele naturii în articole şi excerpte eminesciene; Sorin Trelea, Evoluţia populaţiilor de Crex crex din zona Rădăuţi în perioada 1998–2000; Titus Lucescu, Un instrument de lucru al botaniştilor din regiunea Cernăuţi. Câteva observaţii critice.

 

IX. Viaţa culturală şi ştiinţifică în Bucovina postbelică. Fenomene, direcţii, tendinţe, Rădăuţi, 5–6 octombrie 2001

 

 

         Comunicări în plenul sesiunii:

Acad. Dimitrie Vatamaniuc, Bucovina în istoriografia franceză de azi;acad. Liviu Ionesi, Florin Florea, Resurse minerale solide, potenţiale în flişul extern carpatic din spaţiul bucovinean;Pavel Ţugui, Transformare şi identitate – revoluţii sociale şi conştiinţă etnică în Bucovina Ştefan Purici, Represiunea stalinistă în partea de nord a Bucovinei; Rodica Iaţencu, Represiunea stalinistă în partea de sud a Bucovinei;Vasile I. Schipor, Presa din judeţul Suceava, 1945–2000. Evoluţia şi rolul său în susţinerea vieţii literare, culturale şi ştiinţifice;Gheorghe Haficiuc, Mişcarea românească din nordul Bucovinei ultimului deceniu;Emil Satco, Huţanii din Bucovina în viziunea prof. univ. dr. George Nimigeanu din teza sa de doctorat (1945).

         Comunicări pe secţiuni:

Istorie:

Marian Olaru, Consolidarea identitarismului românesc în Bucovna storică (1918–1940);Daniel Hrenciuc, Minoritatea poloneză din Bucovina, 1945–2000;Vasile Bâtă, Comentaru la „Discursul festiv” al lui Domiţan Spânu la dezvelirea bustului poetului Mihai Eminescu de la Putna (15 august 1926).

Istorie literară, etnografie şi folclor:

Elena Cristuş, Matthias Friedwagner – 140 de ani de la naştere; Vasile Precop, Un scriitor uitat – Orest Horia Paşcanu;Nicolae Cârlan, Dominante ale realismului socialist în dramaturgia lui Ion Luca;Alma Bănaru, Consideraţii cu privire la costumul popular studenţesc din Bucovina ;Luca Bejenaru, „Muguri”, 1924–2000. O revistă cu tradiţie în Bucovina;Daniela Davidel, Dimensiunea religioasă a poeziei eminesciene;Ştefăniţa Ungureanu, Helmut Baier, Un „trandafir înstrăinat” al Bucovinei – Rose Ausländer (1901–1988).

Ştiinţele naturii:

Petru Bejinariu, Contribuţii ştiinţifice din Bucovina la dezvoltarea biologiei;Ovidiu Bâtă, Evoluţia cercetărilor geolgice din zona crisalino-mezozoică a Carpaţlor Orientali de Nord – ipoteze, concepţii, modele;Anca Coroliuc, Iulian Coroliuc, Studiul fitocenologic, histoanatomic şi biochimic al unor speii de Achillea din microzona Rădăuţi;Titus Lucescu, Consideraţii privind silvicultura în Bucovina;Viorel Ionesi, Contribuţii la studiul sarmaţianului din regiunea Frătăuţi-Dorneşti-Satu Mare (Platforma Moldovenească);Sorin Trelea, Populaţiile de Lanius collurio şi Erithacus rubecula din Depresiunea Rădăuţi.

Aplicaţie practică interdisciplinară în perimetrul Marginea-Suceviţa, 6 octombrie 2001:

Hardeggtal – o amenajare forestieră din Bucovina primei părţi a secolului al XIX-lea. Observaţii şi determinări dendrologice, floristice şi avifaunistice;

Voievodeasa – o colonie germană din Bucovina de altădată. Vizită de documentare;

Marginea – vechi centru de ceramică din România. Vizită de documentare;

Mănăstirea Suceviţa. Pelerinaj.

 

X. Bucovina istorică. Memoria culturală şi procesul de comunizare, 1945–1989, Rădăuţi, 20–21 septembrie 2002

 

Comunicări în plen (20 septembrie):

Prof. dr. Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române: Centrul pentru Studierea problemelor Bucovinei al Academiei Române – Filiala Iaşi la zece ani de activitate;Prof. univ. dr. Oleg Panciuc, directorul Centrului Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii de Stat din Cernăuţi (Ucraina): Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii din Cernăuţi la 10 ani de activitate; Dr. Linus Förster, directorul Institutului Bukowina din Augsburg (Germania): Percepţia dominaţiei comuniste în Europa de Vest;Ec. Gavril Mârza, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava: Bucovina în competiţia pentru „contemporaneizarea europeană”. Politici şi strategii promovate de administraţia judeţului Suceava;Acad. Gheorghe Platon: Ţăranii români în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Sentiment identitar şi conştiinţă naţională;Vasyl Holodnyckyj, Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii de Stat din Cernăuţi: Procesul de sovietizare în nordul Bucovinei şi nordul Basarabiei în perioada 1940–1960;Prof. univ. dr. Christoph Ladis, Portland State University (SUA): Graniţa româno-polonă;Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava: Noi stăpâni de moşii şi patroni de biserici în Bucovina în a doua etapă a stăpânirii habsburgice.

Programul complementar:

Lansarea volumelor: Bucovina în prima descriere fizico-politică. Călătorie în Carpaţii Dacici (1788–1789),Ediţie bilingvă îngrijită, cu introduceri, postfeţe, note şi comentarii de acad. Radu Grigorovici; Prefaţă de D. Vatamaniuc, Rădăuţi, Editura „Septentrion”, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (7), 2002; Procese politice, sociale, culturale şi economice în Bucovina, 1862–1918. Aspecte edificatoare pentru o Europă unită? Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale Rădăuţi, 20–22 septembrie 2000, Suceava, Editura Universităţii, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (8), 2002.

Comunicări pe secţiuni (21 septembrie):

Istorie

dr. Ştefan Purici: Începuturile integrării Bucovinei în cadrul României Mari;cercet. şt. drd. Rodica Iaţencu: Forme ale represiunii comuniste în partea de sud a fostei Bucovine;dr. Marian Olaru: Simbolistica naţional-comunistă din Bucovina. Cazul Bucovinei istorice, 1945–1964;

Istorie literară, etnografie şi folclor:

muzeograf drd. Nicolae Cârlan: Cultură românească şi adevăr istoric în Bucovina până la 1848;cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor: Familia Tomaschek. Destinul dramatic al unor germani din Bucovina;cercet. şt. drd. Elena Cristuş: Destinul folclorului în societatea de consum;asistent cercet. Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu: Evoluţia învăţământului în Rădăuţi. Manuale şcolare; dr. Iulia Brânză: Obiceiuri cu măşti din microzona Rădăuţi;cercet. şt. drd. Ovidiu Bâtă: Aspecte ale evoluţiei exploatării şi utilizării apelor minerale pe teritoriul Bucovinei;

Ştiinţele naturii:

prof. Petru Bejinariu: Cercetări ecologice în Bucovina;Titus Lucescu: Specii din genul Hieracium identificate în Bucovina;dr. Sorin Trelea: Starea actuală a rezervaţiilor naturale din judeţul Suceava.

 

XI. Strategia de dezvoltare durabilă a Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei, seminar-dezbatere, Rădăuţi, 25 septembrie 2003.

 

XII.Simbolistica naţional-comunistă din România. Cazul Bucovinei istorice,Rădăuţi, 24 septembrie 2004

 

Comunicări în plen (I):

Dimitrie Vatamaniuc, Ştefan cel Mare în cronica germană a lui Hartmann Schedel;Marian Olaru, Rezistenţa militară anticomunistă din Bucovina, de la Vladimir Macoveiciuc la Vasile Motrescu;Rodica Iaţencu, Forme ale rezistenţei anticomuniste din România. Organizaţiile studenţeşti. Studiu de caz: bucovineni în Mişcarea Tineretului Regalist; Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Societăţi studenţeşti germane din Bucovina până la Primul Război Mondial;Daniel Hrenciuc, Societăţi culturale ale polonezilor din Bucovina. Elemente ale consensului multietnic în spaţiul geografic al Bucovinei istorice.

Comunicări în plen (II):

Dumitru Valenciuc, Visarion Puiu, mitropolit al Bucovinei, 1935–1940;Gheorghe Pîţu, Contribuţii la localizarea celor şapte biserici din văile Soloneţ şi Solca închinate de Ştefan cel Mare Episcopiei de Rădăuţi, prin documentul dat la Suceava la 15 martie 1490;Vasile I. Schipor, Eugen Pohonţu (1897–1992) şi Societatea Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina, 1931–1934;Elena Pascaniuc, Societatea Culturală „Armonia”, 1881–1944;Ion Filipciuc, Eminescu la Putna;Titus Lucescu, Specii din genul Hieracium ierborizate în Bucovina;Aspazia Andronache, Cercetări de filogenie, ecologie şi taxonomie ale plantelor parazite şi semiparazite din judeţul Suceava;Ovidiu Bâtă, Bucovina în imagini cartografice;Sorin Trelea, Societăţi ştiinţifice româneşti din Bucovina istorică, 1775–1940.

Program complementar:

Lansare de carte: Vasile Adăscăliţei, Românitatea de Sus. Repere etnologice,Prefaţă de Vasile I. Schipor, Postfaţă Victor Iosif, Rădăuţi, Editura Septentrion, 2004, 200 p. (Elena Pascaniuc); Mihai Horodnic, Izvorul Primăverii,Ediţie îngrijită, Prefaţă Luca Bejenaru, Notă asupra ediţiei, aprecieri critice, cronologie, bibliografie şi anexe Vasile I. Schipor, Indice de nume Elena Cristuş-Pascaniuc, Rădăuţi, Editura Septentrion, 2004, 314 p. (Vasile I. Schipor); Silvestru Morariu Andrievici, Proprietăţile fundaţionale ale Bisericii Gr. Or. în Bucovina după istorie, aşezămintele canonice şi legile de stat,Ediţie îngrijită, notă asupra ediţiei, comentarii şi postfaţă preot Dumitru Valenciuc, Suceava, Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, 2004, 150 p. (Dumitru Valenciuc); Florin Pintescu, Daniel Hrenciuc, Din istoria polonezilor în Bucovina (1774 – 2002),Suceava, Editura Universităţii, 2004 (Daniel Hrenciuc); Petru Ciobanu, Reveca Prelipcean, Vasile Slănină, Cupca, un sat din Bucovina. Monografie istorică, Partea I, 1429 – 1944,cu o Întâmpinare de Adrian Dinu Rachieru şi Postfaţă de prof. dr. ing. Petru Ciobanu, Câmpulung Moldovenesc, Editura Amadoros, 2004, 468 p. (Marian Olaru).

 

XIII.„Bucovina la intersecţia civilizaţiilor. 230 de ani de la încorporarea nord-vestului Moldovei în Imperiul Austriac, Rădăuţi, 12–13 octombrie 2005

         

         Comunicări în plen (12 octombrie):

Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu (Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava), Consideraţii referitoare la istoriografia românească privind Bucovina: etape, teme, probleme, limite; Cercet. şt. Luzian Geier (Bukowina-Institut Augsburg), Ocuparea militară a Bucovinei (1774) şi Regimentul de Infanterie Cesaro-Crăiesc 41; Dr. Constantin Ungureanu (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău), Delimitarea frontierei Bucovinei în anii 1775–1776; Dr. Andrij Horuk (Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii Naţionale „I. Fedkovici, Cernăuţi), Baza normativ-legislativă de funcţionare a asociaţiilor în Austro-Ungaria. Exemplul Ducatului Bucovinei; Prof. univ. dr. Alexandrina Cernov, m.o. al Academiei Române (Cernăuţi), Românii din regiunea Cernăuţi. Note pentru o monografie; Dumitru Teodorescu (Cotidianul „Crai nou”, Suceava), Bucovina la început de mileniu: mituri vechi, mituri noi;Dr. Ştefan Purici (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Mitul Bucovinei – premise, afirmare, receptare; Dr. Volodymyr Sapolowskyj (Centrul Bucovinean de Cercetări Ştiinţifice al Universităţii Naţionale „I. Fedkovici”, Cernăuţi), Activitatea serviciilor de informaţii austriece în condiţiile extraordinare ale anilor 1914–1918; Cercet. şt. dr. Daniel Hrenciuc (Institutul de Cultură şi Civilizaţie Europeană Iaşi), Integrarea minorităţilor în România Mare – perspectiva naţional-liberală;Cercet. şt. dr. Rodica Iaţencu (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Proiectul românesc de civilizaţie. Contribuţia Universităţii din Cernăuţi.

Comunicări în plen (13 octombrie): Dr. Marian Olaru (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Românii bucovineni între proiectul federalist şi proiectul politic dacic; Dr. Ilie Luceac (Colegiul Pedagogic al Universităţii Naţionale „I. Fedkovici”, Cernăuţi), Cultura ca formă de supravieţuire naţională. Modelul secolului al XIX-lea pentru Bucovina; Prof. Petru Bejinariu (Rădăuţi), Societatea culturală „Şcoala Română”;Dr. Ion Filipciuc (Câmpulung Moldovenesc), Preotul Emanuil Isopescu (1825–1905), întâiul culegător de folclor din Bucovina; Cercet. şt. Vasile I. Schipor (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Sub trei regimuri: Filimon Rusu (1882–1957), istoric, folclorist şi publicist; Cercet şt. Elena Pascaniuc (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Ioan Vicoveanu (1879–1973). O viaţă dedicată culturii populare; Cercet. şt. drd. Ovidiu Bâtă (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Vechi staţiuni balneoclimaterice din Bucovina;Prof. Gheorghe Schipor (Grupul Şcolar Agricol „Andronic Motrescu” Rădăuţi), Învăţământul agricol din Bucovina, 1871–1948;Cercet. şt. dr. Sorin Trelea (Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, Rădăuţi), Studiul fitofaunistic al acumulării de apă Rogojeşti–Siret; Prof. drd. Aspazia Andronache (Colegiul Naţional „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi), Elemente de morfologie şi anatomie ale unor specii de plante semiparazite din zona Bucovinei.

Program complementar:

Prezentarea unui nou număr tipărit al periodicului „Analele Bucovinei”, XII, 2, 2003.

 

XIV. „Frontiere şi identităţi în spaţiul românesc în epocile modernă şi contemporană” Rădăuţi, 9–10 septembrie 2006 

 

Comunicări în plen (9 septembrie):

Dimitrie Vatamaniuc, m.o. al Academiei Române, Partenie Masichievici (1887–1952), un evocator al Bucovinei; Alexandrina Cernov, m.o. al Academiei Române, Identitatea naţională a românilor, în contextul plurilingvistic din regiunea Cernăuţi;Ion Filipciuc, Grigore Gellianu – un pseudonim pentru eternitate;Lucia Olaru Nenati, Bucovina – pecete eminesciană;Dumitru Valenciuc, Asociaţia Clerului Greco-Ortodox din Bucovina (1898–1948). Rostul ei în viaţa bisericească;Ilie Luceac, Anul 1918. Elitele româneşti şi definirea identităţii românilor din Bucovina;Ioan-Paul Valenciuc, Expoziţia Generală Română din 1906. Note sumare;Sorin Ignătescu, Aspecte regionale ale Culturii Cucuteni, faza A, între Carpaţi şi Nistru; Arcadie Bodale, Domeniile Sfintei Mănăstiri Suceviţa până la ocupaţia austriacă a Bucovinei; Dinu Balan, Românii şi dinastia străină: avatarurile unei dimensiuni politico-identitare; Ovidiu Bâtă, Zăcăminte de gaze naturale în judeţul Suceava; Dimitrie Olenici, Cercetări cu pendulul Foucault, privind anomaliile gravitaţionale care apar în timpul eclipselor, realizate de bucovineni; Sorin Trelea, Horia Postolache, Salba de heleşteie de pe pârâul Başeu şi lacul Iezer din bazinul superior al Jijiei, calificate în reţeaua „Natura 2000”; Petru Bejinariu, Profesorul Dionisie Simionovici (1856–1928), îndrumător al învăţământului din Bucovina şi autor de manuale şcolare româneşti.

Comunicări în plen (10 septembrie):

Daniel Hrenciuc, Frontierele Europei Centrale în perioada interbelică (1919–1939). Identităţi şi vulnerabilităţi;Elena Pascaniuc, Traian Cantemir (1907–1998), reprezentant al Şcolii filologice şi folclorice din Cernăuţi (1937–1944);Marian Olaru, Aspecte privind stabilirea graniţei româno-sovietice pe teritoriul Bucovinei în anii1940 şi 1944–1945;Rodica Iaţencu, Limbajul de lemn şi simbolistica puterii (1945–1956). Sudiu de caz;Vasile I. Schipor, Literatura spaţiului concentraţionar din Bucovina, 1945–2005. Memorialistica.

Program complementar:

Semnal editorial: „Analele Bucovinei”, anul XII, nr. 2 (25), 2005 (Responsabil de număr: Elena Pascaniuc); Teodor Balan, Istoria teatrului românesc în Bucovina,Ediţie după manuscrise de D. Vatamaniuc, m. o. al Academiei Române, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” 13, 276 p. (Referent: Rodica Iaţencu); Paraschiva Abutnăriţei, Ioan Abutnăriţei, Monografia comunei Poiana Stampei,Suceava, f. e., 2006, 346 p. (Ovidiu Bâtă); Mihai Bejinaru, Câmpulung de Bucovina. Aspecte medico-sanitare,Câmpulung Moldovenesc, Editura Amadoros, 2005, 196 p. (Ovidiu Bâtă); Vasile Diacon, Cronicile Suhei Bucovinene,vol. I–II, Iaşi, Tipo[grafia] Moldova, 2005, 458+424 p. (Vasile I. Schipor); Eugenia Aglaia Iacob, Oameni şi datini din Roşcanii Sucevei,Ediţie îngrijită de Silvia şi Ion Popescu-Sireteanu, Studiu introductiv de Ion Popescu-Sireteanu, Iaşi, PricepsEdit, 2006, 306 p. (Vasile I. Schipor); Ion Popescu, Constantin Ungureanu, Românii din Ucraina – între trecut şi viitor, vol. I, Românii din regiunea Cernăuţi. Studiu etnodemografic şi sociolingvistic,Cernăuţi, Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” – Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, 2005, 286 p. (Marian Olaru); Kurt Rein, Waldemar Radmacher, Fratautzer Heimatbuch,München, 2005, 456 p. (Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu).

 

XV. Elitele şi rezistenţa anticomunistă din Bucovina, 1945–1989, Rădăuţi, 22–23 noiembrie 2007

 

Comunicări în plen (I):

Dimitrie Vatamaniuc,Înfiinţarea Centrului de Studii „Bucovina” – o iniţiativă a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina;Marian Olaru, De la Centrul de Studii „Bucovina” la Institutul „Bucovina”. Un bilanţ de parcurs;Vasile I. Schipor,Publicaţiile Institutului „Bucovina” al Academiei Române, 1994–2007.

Comunicări în plen (II):

Vasile I. Schipor, Preoţi, monahi, monahii şi ierarhi din Bucovina, persecutaţi, arestaţi şi condamnaţi în perioada regimului comunist; Rodica Iaţencu, Procesul colectivizării agriculturii şi distrugerea elitelor ţărăneşti din Bucovina; Alexandru Jauca, Legislaţia şi politica de genocid în România comunistă; Ovidiu Bâtă, Drama elitelor din Bucovina. Cazurile Gheorghe Paliuc şi Alexandru Roşca; Sorin Trelea, Contribuţia elitelor Şcolii de la Iaşi la formarea şi îndrumarea unor generaţii noi de biologi; Constantin Hrehor, Luptători în rezistenţa anticomunistă din Bucovina. Repere biografice; Vasile Pânzariu, Poezia rezistenţei anticomuniste; Ion Filipciuc, Fraţii Ioan şi Axentie Bileţchi din Oprişeni, cărturari bucovineni; George Galan, Drama deportării românilor bucovineni în Siberia; Ştefan Purici, Înfometarea populaţiei – o metodă de comunizare; Marian Olaru, Despre învăţământul românesc şi începuturile comunizării României, 1948–1952.

Semnal editorial:

Analele Bucovinei”, anul XIII, nr. 2/2006 (Rodica Iaţencu); „Analele Bucovinei”, anul XIV, nr.1/2007 (Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu); Constantin Ungureanu, Învăţământul primar din Bucovina, 1775–1918, Chişinău, Editura Civitas, 2007 (Ştefan Purici); Martiri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist, vol. I, Bucureşti, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2007 (Vasile I. Schipor).

Aplicaţie practică interdisciplinară (23 noiembrie): Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Mănăstirea Neamţ (Casa Memorială „Visarion Puiu”–„Mihail Sadoveanu”).

 

XVI. „Bucovina – reconstrucţia unui model cultural. Oameni, instituţii, înfăptuiri”, Vatra Dornei, 11 decembrie 2008

 

Comunicări:

Cercet. şt. dr. Ovidiu Bâtă, Solca – „al Bucovinei Meran”; Cercet. şt. drd. Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Poeţi uitaţi din Bucovina de altădată; Prof. Nicolae Cârlan, Ion Luca (1894–1972); Cercet şt. dr. Iulia Brânză, Un memorialist bucovinean necunoscut: Tudor Nandriş (1906–1989); Cercet. şt. dr. Rodica Iaţencu, Consideraţii asupra vieţii cultural-ştiinţifice a comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi (1990–2007); Prof. Jenica Romică, Boian–Vatra Dornei, un proiect cultural transfrontalier; Prof. Taţiana Vlad-Guga, Destinul refugiaţilor bucovineni; Cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor, Emergenţa modelelor culturale integratoare. Proiectele editoriale ale Institutului „Bucovina” (2008). Dificultăţi, realizări, perspective; Cercet. şt. dr. Marian Olaru, Reflecţii pe marginea discursului istoriografic al Marianei Hausleitner din volumul „Die Rumanisierung der Bukowina. Die Durchsetzung des nationalstaatlichen Anspruchs Grossrumaniens 1918–1944”, Südosteuropäische Arbeiten, Bd. 111, München, Oldenburg, 2001, 497 S.

Dezbateri

Semnal editorial:

Paraschiva Abutnăriţei, Ioan Abutnăriţei, Monografia comunei Coşna, judeţul Suceava, Botoşani, Editura Axa, 2008 (Paraschiva Abutnăriţei); Teodor Balan, Lupta pentru Tricolor. Un capitol din istoria politică a Bucovinei, 1898–1904, Ediţie îngrijită, note, comentarii şi cronologie de Marian Olaru, Cuvânt-înainte de prof. univ. dr. Pavel Ţugui, Bucureşti, Editura Academiei Române, Colecţia „Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (23), 2008 (Rodica Iaţencu); Ion Luca, Când ţipă animalul,Ediţie îngrijită, prefaţă, notă bibliografică şi anexe documentare de Nicolae Cârlan, Bucureşti, Editura Floarea Albastră, 2007 (Nicolae Cârlan); Ilie Dugan-Opaiţ, Date pentru monografia comunei Cireş-Opaiţeni,Ediţie îngrijită. Studiu introductiv, notă asupra ediţiei, comentarii şi glosar: Vasile I. Schipor, Indice de nume: Rodica Iaţencu, Rădăuţi, Editura „Septentrion”, 2008 (Vasile I. Schipor); „Ţara Fagilor”. Almanah cultural-literar al românilor nord-bucovineni, XVII, Cernăuţi–Târgu-Mureş, 2008, 310 p. (Vasile I. Schipor).

 

XVII. „Bucovina în imaginarul individual şi colectiv. Tinerii din Bucovina de altădată şi lumea în care au trăit”, Rădăuţi, 18–19 noiembrie 2010

 

Deschiderea lucrărilor conferinţei:

Un proiect de succes: Rădăcini. Fotografii din Bucovina, vol. I, Cuvânt-înainte de Emilian Drehuţă, Bacău,Tipografia Europrint, 2009, 122 p.; vol. II, Cuvânt lămuritor de Emilian Drehuţă, Bacău, Tipografia Europrint, 2010, 62 p. (carte, expoziţie, DVD, Vasile I. Schipor); Cernăuţii de altădată, power point, cu o coloană sonoră de Joseph W. Schmidt;    Cernăuţi, o fereastră spre trecut, slideshow (Raluca-Irina Muscă).

Comunicări:

Alexandrina Cernov, m.o. al Academiei Române, Cernăuţi, Mihai Eminescu şi societăţile studenţilor români de la Viena; Prof. Ion Cernat, Note şi comentarii marginale la o publicaţiune din 1790; Diacon drd. Ioan-Paul Valenciuc, „Esortaţiune archipăstorală către tineretul academic-clerical” a Mitropolitului Silvestru Morariu Andrievici – un text inedit; Preot Dumitru Valenciuc, Tineri pentru tineri, în Bucovina austriacă; Prof. dr. Ilie Luceac, Cernăuţi, Dimitre Onciul şi junimea Bucovinei de altădată; Arhivist Simona Palagheanu, Administraţia Fondului Bisericesc al Bucovinei reflectată în documente de arhivă; Arhivist Simina-Octavia Stan, Mitropolia Bucovinei. Instituţia şi activitatea ei; Conf. univ. dr. Harieta Mareci Sabol, Nostalgia începuturilor. Copiii şi copilăria în memoriile bucovinenilor; Cercet. şt. dr. Ovidiu Bâtă, Monumente austriece din Bucovina secolului al XIX-lea; Cercet. şt. dr. Marian Olaru,Tineri membri ai Societăţii Academice Studenţeşti „Junimea” din Cernăuţi, 1878–1938; Cercet. şt. dr. Rodica Iaţencu, Tinerii din Bucovina interbelică şi misiunea culturală. Rolul societăţilor studenţeşti; Cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor, Dimitrie Gălătescu, un autor bucovinean necunoscut şi manuscrisul lucrării sale închinate satului Ostriţa

Semnal editorial:

„Analele Bucovinei”, Rădăuţi-Bucureşti, Anul XVI, Nr. 2 (33), iulie–decembrie 2010, 345 p. (Rodica Iaţencu); Gheorghe C. Patza, Monografia comunei Şaru Dornei, Cu un Cuvânt-înainte al autorului, Botoşani, Editura Axa, 2010, 286 p. (Vasile I. Schipor); Dumitru Valenciuc, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina. Probleme controversate, Câmpulung [Moldovenesc], [Fundaţia Culturală] Biblioteca „Mioriţa”, 2010, 260 p.; Pantelimon Socaciu, Arboroasa. File din cronica vieţii studenţeşti cernăuţene, Ediţie îngrijită, studiu introductiv, indice de nume de Olaru Marian Rădăuţi, Editura „Septentrion”, 2009, 324 p. (Marian Olaru).

 

XVIII. „Identitate şi multiculturalitate în Bucovina istorică. Convergenţe culturale”,Rădăuţi, 1–3 octombrie 2009

 

I. Deschiderea oficială a lucrărilor

Comunicări:

D. Vatamaniuc, m.o.al Academiei Române, Tendinţe actuale în scrierea istoriei Bucovinei;Dr. Ortfried  Kotzian, München, Germanii bucovineni din Republica Federală Germania între patrie şi origine. Unde se regăseşte identitatea?;C.S. I dr., Mihai-Ştefan Ceauşu, Iaşi, Eudoxiu Hurmuzachi versus Alexandru Petrino. Constituţionalism versus federalism, 1861–1871;Prof. dr.Ilie Luceac, Cernăuţi, Alexandru Hurmuzaki şi teoria psihologiei popoarelor în contextul comunităţii româneşti din Bucovina (a doua jumătate a secolului al XIX-lea);

Dezbateri

Vernisarea expoziţiei Documente austriece în arhivele româneşti. Iniţiator de proiect: Mihai-Ştefan Ceauşu. Prezentare: Simona Palagheanu, director DJAN Suceava.

Comunicări:

Cercet. şt. dr. Ovidiu Bâtă, Vânătoarea şi dreptul de vânătoare în Bucovina (1786–1900);Arhivist dr. Doina Iavni, Publicaţii din perioada stăpânirii austriece în Bucovina în Biblioteca Documentară a DJAN Suceava;Arhivist Ligia-Maria Fodor, Învăţământul multinaţional secundar în perioada Ducatului Bucovinei. Gimnaziul Superior de Stat Greco-Oriental din Suceava;Drd. Ioan-Paul Valenciuc, Mitropolitul Vladimir de Repta şi comunitatea evreiască din Cernăuţi;Arhivist drd. Octavia-Simina Stan, Bucovina, spaţiu de confluenţe spirituale

Dezbateri

Fotografia ca document istoric. „Bucovina în imagini”. Prezentare Power Point. Iniţiator de proiect: Marian  Olaru. Realizare şi prezentare: Vasile  I. Schipor, Raluca-Irina Muscă

II. Comunicări:

         Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Noi aspecte ale contribuţiei lui Eudoxiu Hurmuzachi la rezolvarea problemei naţionale în Bucovina (1848–1849); Preot Dumitru Valenciuc, Mitropolitul Visarion Puiu şi refugiaţii polonezi. Septembrie 1939; Prof. univ. dr. Ştefan  Purici,, Partide politice ale minorităţilor etnice din Bucovina interbelică; Cercet. şt. dr. Iulia Brânză, Credinţe şi practici magice în Bucovina. Divinaţie populară; Vasile Tărâţeanu, Mircea Lutic, cărturarul de sorginte clasică al Bucovinei; Cercet. şt. Luzian Geier, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania, Documente inedite depre intrarea Bucovinei sub stăpânirea Imperiului Habsburgic; Lector dr. Harieta Mareci-Sabol, Bukovina as an Imaginary Land; Cercet. şt. dr. Rodica Iaţencu, Consideraţii privind activitatea Regionalei ,,Bucovina” a Fundaţiilor Culturale Regale (1938–1944); Cercet. şt. dr. Constantin Ungureanu, Chişinău, Toponimia Bucovinei după Cadastrul austriac de la mijlocul secolului al XIX-lea; Alexandrina Cernov, m.o.al Academiei Române, Cernăuţi, Funcţionarea limbii române în Ucraina. Concepţii şi legi. Interferenţe lingvistice; Cercet. şt. drd. Vasile I. Schipor, Rădăuţi – Valorificarea moştenirii culturale fără frontiere a Bucovinei. Libertate, oportunităţi şi constrângeri; Cercet. şt. dr. Marian Olaru, Sfârşitul unui posibil Eden. Bucovina în anii 1944–1947; Prof. dr. Ion Filipciuc, Câmpulung Moldovenesc, Etimologia patronimului Eminovici

Dezbateri

Semnal editorial

,,Analele Bucovinei”, anul XV, nr. 2 (31), 2008, Bucureşti, Editura Academiei Române (Iulia Brânză); Teodor Balan, Lupta pentru Tricolor. Un capitol din istoria politică a Bucovinei, 1898 – 1904, Ediţie îngrijită, comentarii, cronologie şi indice de nume de prof. dr. Marian Olaru, Prefaţă de prof. univ. dr. Pavel Ţugui, Traducerea textelor din limba germană de Mihaela-Ştefăniţa Ungureanu, Bucureşti, Editura Academiei Române, Colecţia ,,Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii” (23), 2008 (Marian Olaru).

                

XIX.„Bucovina şi bucovinenii în secolul al XIX-lea. Tradiţionalism şi modernitate”. Sesiune ştiinţtifică internaţională închinată Centenarului naşterii academicianului Radu Grigorovici, Rădăuţi, 10–11 noiembrie 2011

 

Motto: „Am găsit în examinarea critică a trecutului Bucovinei şi în întâlnirile frecvente cu frumuseţile şi oamenii ei o satisfacţie în care se sintetizează cele două laturi, cea raţională şi cea emotivă ale omului ce sunt, care mă subjugă complet. Gândul că această contribuţie la cunoaşterea adevărului despre trecutul Bucovinei ar putea ajuta câtuşi de puţin la supravieţuirea virtuţilor acestei regiuni născute din valurile Istoriei, mă face să sper că nu irosesc anii care mi-au fost dăruiţi”. (Academician Radu Grigorovici, 1996)

 

         Deschiderea oficială a sesiunii

Vernisarea expoziţiei Mărturii documentare privind stabilimentele balneoclimaterice ale Bucovinei. Iniţiator de proiect şi prezentare: Simona Palagheanu, şef serviciu, SJSAN, Suceava.

I. Comunicări:

D. Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, Academicianul Radu Grigorovici – de la fizică la istoria Bucovinei; Dr. Ortfried Kotzian, director HDO, München, Germania, Radu Grigorovici (1911–2008) – Ein Leben für die Bukowina / O viaţă pentru Bucovina; Prof. univ. dr. Manfred Rehbinder, director ştiinţific al Institutului European de Psihologia Dreptului, Zürich, Elveţia, Radu Grigorovici – un învăţat cu rădăcini în Bucovina; Dr. Nadia-Ruxandra Mezincescu, secretar ştiinţific, Secţia de Ştiinţe Fizice a Academiei Române, Academicianul Radu Grigorovici – o pildă de înţelepciune şi curaj; Natalia Masijan, Arhivele  Statului, Cernăuţi, Die Spuren der hervorragenden Persönlichkeit von Georg Grigorovici in den Beständen des Czernowitzer Staatsarchives / Mărturii ale personalităţii remarcabile a lui George Grigorovici în fondurile Arhivei de Stat din Cernăuţi; Dr. Rodica Marchidan, Bucureşti, Documente privitoare la Bucovina cercetate de fizicianul Radu Grigorovici; Dr. Andrei Devenyi, Institutul Naţional pentru Fizica Materialelor, Bucureşti, Moştenirea lăsată de Magistrul meu Radu Grigorovici; C.S. Dr. Mihai Popescu, Centrul de Studii Avansate în Fizică al Academiei Române, Radu Grigorovici: Omul; CS III drd. Vasile I. Schipor, secretar ştiinţific, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Academicianul Radu Grigorovici şi cercetarea ştiinţifică din Bucovina după 1989; CS III dr. Rodica Iaţencu, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Contribuţii ale academicianului Radu Grigorovici privind cunoaşterea istoriei Bucovinei; Prof. Petru Bejinariu, Rădăuţi, Implicarea fizicianului român Radu Grigorovici în viaţa cultural-ştiinţifică a Bucovinei; Dumitru Teodorescu, director cotidianul ,,Crai nou”, Suceava, Academicianul Radu Grigorovici

Im piam memoriam acad. Radu Grigorovici. Prezentarea documentarului pps Czernowitz Art Gallery (Vasile I. Schipor)

Vernisarea expoziţiei Dezvoltarea edilitară în Bucovina la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Iniţiator de proiect şi prezentare: Claudiu Macsim, drd. Simina-Octavia Stan, inspector, SJSAN, Suceava

Dezbateri

II. Comunicări

CS dr. Ştefan Purici, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi, Autonomia ţinutului în discursul şi acţiunea politică a românilor bucovineni (până la 1861); Otto-Friedrich Hallabrin, director executiv, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania, Die Administration der Bukowina während ihrer Selbständigkeit / Administraţia Bucovinei în perioada autonomiei; C.S. I Dr. Mihai-Ştefan Ceauşu, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi, Raporturi politice dintre naţionalităţile din Bucovina în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea; Prof. dr. Ilie Luceac, Cernăuţi, Rolul familiei Hurmuzachi în procesul de modernizare al societăţii româneşti din Bucovina secolului al XIX-lea; Lector dr. Harieta Mareci-Sabol, Universitatea ,,Ştefan cel Mare”, Suceava, Imaginând copilăria. Inocenţa vârstei captată în fotografii şi ilustrate poştale; Drd. Ligia-Maria Fodor, consilier, ANIS, Bucureşti, Rolul şcolilor reale în formarea tinerilor din Bucovina habsburgică; C.S. I. Dr. Cătălin Turliuc, Institutul de Istorie ,,A. D. Xenopol”, Iaşi, Naţionalism şi minorităţi în România interbelică; Dr. Ion Mareş, Complexul Muzeal „Bucovina”, Suceava, Datarea Bisericii „Sfântul Nicolae” din Suceava; Dr. Liviu Papuc, şef serviciu BCU „Mihai Eminescu”, Iaşi, Un militant căzut în uitare: Dr. Emilian Sluşanschi – 95 de ani de la moarte

Semnal editorial:cărţi

II. Comunicări

Dr. Constantin Ungureanu, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldova, Chişinău, Călin Pantea, Oradea, Recensămintele populaţiei Bucovinei din anii 1880–1910, 1930; C.S. drd. Ştefăniţa-Mihaela Ungureanu, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi, Consideraţii privind evoluţia presei în Monarhia Habsburgică (1848–1868); Ing. Mircea Irimescu, preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, Naşterea unei forme de apărare comunitară: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina; C.S. Elena Pascaniuc, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Valorificarea culturii populare din Bucovina în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Repere, personalităţi, metode; Mihai Camilar, etnolog, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Gura Humorului, Preotul Simeon Cobilanschi (1842–1910), un luminător al ţărănimii bucovinene; C.S. Luzian Geier, Bukowina-Institut, Augsburg, Germania, Un gravor şi designer din Bucovina: rudele sale din Vest şi Est. În memoria artistului plastic profesor Hubert Woyty-Wimmer, născut în urmă cu 110 ani la Rădăuţi; Arhivist dr. Doina Iavni, SJSAN, Suceava, Nicolai Grămadă (1892–1961). Contribuţii biografice; C.S. III drd. Vasile I. Schipor, secretar ştiinţific, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Viaţă, societate şi tradiţie intelectuală în Bucovina la mijlocul secolului al XIX-lea (I); CS dr., Marian Olaru, Institutul ,,Bucovina”, Rădăuţi, Literatură, identitate naţională şi cenzură în Bucovina. Studiu de caz;CS III dr., Ovidiu Bâtă, Institutul „Bucovina”, Rădăuţi, Bucovina şi bucovinenii în cuvânt şi imagine la sfârşitul secolului al XIX-lea

Semnal editorial: periodice

Dezbateri

Concluzii

 

Descarcă documentul complet/Read more