Bucovina istorică. Locuri, oameni, înfăptuiri - Catalog

 

 Sursa reproducerilor

Vezi reproducerile/View pictures

Reproducerile noastre pentru albumul „Bucovina istorică. Locuri, oameni, înfăptuiri”, închinat împlinirii a 91 de ani de la Unirea Bucovinei cu România, este o selecţie dintr-o lucrare mai amplă, reunind aproape o mie de reproduceri după fotografii vechi şi alte imagini de epocă. Urmărind să reliefeze, în principal, locuri, oameni şi înfăptuiri din Bucovina de altădată, cum o spune explicit titlul, reproducerile noastre sunt orânduite pe criteriul alfabetic. Sursa reproducerilor noastre o reprezintă câteva enciclopedii şi albume vechi, la care publicul larg nu are acces astăzi, colecţii particulare mai puţin cunoscute, precum şi unele expuse, în ultimii ani, cu generozitate, pe mai multe portaluri:

– Franz Xaver Knapp, Illustrierte Bukowina, Viena, 1874;

Die Bukowina. Eine allgemeine Heimatkunde verfast anläfslich’ des 50 Jährigen glorreichen Regirrungsjubiläms Seiner kaiserlichen und königlichen Apostolischen Majestät… durch die k. k. Gendarmerie des Landes-Gendarmerie Commandos Nr. 13,Czernowitz, Commissionsverlag der k. k. Universitäts-Buchhandlung H. Pardini (Engel & Suchanka), 1898;

Die österreichisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild,Band XX, Bukowina, Wien, Druck und Verlag der kaiserlich-königlichen Hof- und Staatsdruckerei Alfred Hölder, 1899;

– Al. Bădăuţă, Privelişti româneşti. 190 planşe cu o prefaţă şi un text introductiv, Bucureşti, Atelierele de Foto-Roto-Gravură „Adevărul” S.A., 1932;

– Al. Bădăuţă, La Roumanie au travail, Bucureşti, 1937;

– Ilie Vişan, Judeţul Rădăuţi în imagini. Le département de Rădăuţi en images, Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Ed. Marvan”, 1934;

– Filon Lauric, Amintirile mele. Album închinat societăţilor studenţeşti „Bucovina” şi „Moldova” din Cernăuţi, 1999, manuscris inedit.

– Vlad Laurenţiu, Imagini ale identităţii naţionale: România la Expoziţiile Universale şi Internaţionale de la Paris, 1867–1937, Iaşi, Editura Institutul European, Seria „Istorie şi diplomaţie” (20), 2007;

bukovynaonline.com/gruss-aus-czernowitz/ -

community.livejournal.com/gr_czernowitz

community.livejournal.com/gr_czernowitz/tag/ -

pogranicze.sejny.pl/.../pocztowki-list.php?...wydawca%20%3D%20'Leon%20K%F6nig%... –

community.livejournal.com/.../gruss+aus+czernowitz+(postcard) -

www.museumoffamilyhistory.com/lee-czernowitz.htm -

feedback.ebay.com/ws/eBayISAPI.dll?ViewFeedback... –

feedback.liveauctions.ebay.com/ws/eBayISAPI.dll?... -

gr_czernowitz.livejournal.com/ -

www.delcampe.com/.../cat,895,searchTldCountry,net,language,E.html -

ro.wikipedia.org/wiki/Boian,_Noua_Suliţă –

czernowitz.ehpes.com/list-postcards/ -

www.delcampe.net/.../language,E,searchString,romania,searchMode,all,searchTldCountry,net,cat,0,searchInDescripti... –

www.delcampe.com/.../cat,895,searchTldCountry,net,language,E.html –

– dominiklandwehr.net

 

Legenda reproducerilor

 

  1. Gruss aus der Bukowina, Ilustrată serială litho cu stema Ducatului şi grupuri etnice din Bucovina, circulată la 5 mai 1898

  2. Împăratul Franz Joseph I şi împărăteasa Elisabeta, 24 aprilie 1879

  3. Împăratul Franz Joseph I, Ilustrată omagială editată la Viena, în 1898, la împlinirea a 50 de ani de la urcarea suveranului pe tronul Monarhiei Habsburgice. Ilustrată cu deviza imperială „Viribus unitis” („Cu puterile unite”)

  4. Bucovina Grupuri etnice. Evrei

  5. Bucovina Grupuri etnice. Hutuli

  6. Împăratul Karl I primind, la Cernăuţi, notabilităţile oraşului (1916)

  7. Bucovina Grupuri etnice. Polonezi

  8. Regina Maria şi principesa Ileana la Cernăuţi, în noiembrie 1924, cu ocazia serbărilor Unirii

  9. Bucovina Grupuri etnice. Rutheni

  10. Bucovina Grupuri etnice. Slovaci

  11. Societatea Arcaşii din Horodnicu de Jos, 1934

  12. Bucovina Grupuri etnice. Şvabi

  13. Bucovina Grupuri etnice. Ţigani

  14. Ziua Florilor, Cernăuti, 4 iunie 1911, Baronul Felix von Fürt, primarul oraşului înconjurat de doamne în costume de epocă şi bărbaţi din înalta societate

  15. Cacica Salina şi clădirile administraţiei

  16. Câmpulung Moldovenesc Ilustrata litho multiview editată la Viena de Karl Swidernoch. Colecţia Dr. Ferdinant Eisenhauer din Dortmund (Germania)

  17. Cernăuţi. Oameni în costume de epocă la Biserica Armenească, Ilustrată editată de Josef Horowitz, 1904

  18. Cernăuţi, Cafeneaua Habsburg construită după un plan al profesorului arhitect Max Morgenstern, Interior, Ilustrată editată de Leon König, 1899

  19. Cernăuţi Camera de Comerţ şi Industrie Ilustrată editată de Friedrich Rieber, 1912

  20. Cernăuţi Ilustrată litho multiview editată de Leon König şi circulată în 1919 Austria Denkmal, Gara Veche şi Palatul Mitropolitan

  21. Cernăuţi, Casa Germană Sala de spectacole, vedere asupra scenei

  22. Cernăuţi, Casa Naţională a Evreilor

  23. Cernăuţi, Casa Naţională a Ruthenilor, Ilustrată timbrată şi francată, timbru de 10 heleri cu împăratul Franz Joseph I

  24. Cernăuţi, Casa Polonă, Ilustrată editată de J. Tannenbaum, 1900

  25. Cernăuţi, Gara Centrală/Gara Mare/Gara Principală, în care soseşte trenul, venind de la Lemberg, pentru prima oară, în septembrie 1866. Clădirea valorifică stilul monumental, de influenţă barocă, din Europa Centrală a vremii

  26. Cernăuţi, Guvernământul Bucovinei, Ilustrată editată de David Gross, 1910

  27. Cernăuţi, Monumentul Unirii, realizat după un proiect al sculptorilor Teodor Burcă şi Spiridon Georgescu, dezvelit la 11 noiembrie 1924

  28. Cernăuţi, Piaţa Rudolf şi Musikverein/Reuniunea Germană pentru Cântări (1838), Ilustrată editată de A. Tannenbaum

  29. Cernăuţi, Palatul de Justiţie, Ilustrată editată de Romuald Schally

  30. Cernăuţi, Promenadă pe Strada Principală/ Strada Enzenberg. „Micul Paris”/„Mica Vienă”, oraşul în care odinioară se vorbeau curent cinci limbi

  31. Cernăuţi, Reşedinţa Mitropolitană, construită de arhitectul ceh Josef Hlávka în stil mauro-bizantin şi sfinţită în 1882. Ilustrată editată de Firma Schaar und Date, Viena, 1904

  32. Cernăuţi, Ringplatz, Ilustrată editată de Simon Gross şi circulată la 2 martie 1915

  33. Cernăuţi, Tramvai pe Strada Primăriei, 1905

  34. Cernăuţi, Strada Regina Maria şi Monumentul Ostăşesc, arhitect Oskar Laske, 1902, la bicentenarul Regimentului de Infanterie Nr. 41 „Arhiducele Eugen”

  35. Cernăuţi, Teatrul Orăşenesc, construit după planurile arhitecţilor vienezi F. Fellner şi H. Helmer (autorii planurilor pentru teatrul din Budapesta, Timişoara, Viena şi Odessa), inaugurat în 1905

  36. Cernăuţi, Templul

  37. Cernăuţi, Universitatea Francisco-Josefină (1875), Ilustrată editată de Leon König şi circulată la 20 noiembrie 1902

  38. Hadikfalva (Dorneşti), Pensiunea Lukasiewicz, Portul ungurilor

  39. Hliboca Tren de persoane în gară

  40. Iacobeni, Plute pe Bistriţa, Ilustrată litho, editată de G. Kosinski şi Turžański din Câmpulung

  41. Iţcani-Suceava, Gara, operă a antreprenorilor austrieci C. Gall şi F. Ronchetti, în stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală (1871). Ilustrată editată de Hermann Beiner

  42. Jucica, Fabrica de Zahăr, Ilustrată editată de Josef Horowitz

  43. Rădăuţi, Centenarul inaugurării liniei ferate Hadikfalva(Dorneşti)–Radautz (Rădăuţi), 17 octombrie 1989, Maxicard

  44. Gruss aus Radautz, Ilustrată litho multiview bilingvă, editată de Leon König şi circulată la 12 august 1901, cu text în limba polonă

  45. Rădăuţi, Kirchengasse/Strada Bisericii, ilustrată editată de J. Herzberg şi circulată la 14 iunie 1902

  46. Gruss aus Sereth, Primăria şi Biserica Ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul”, ilustrată editată de Hermann Grauer

  47. Solca Sanatoriul Dr Poras, devenit, după 1918, Regina Maria, fotografie de epocă

  48. Gruss aus Storožynetz, Ringstrasse

  49. Gruss aus Suczawa, Ilustrată litho multiview editată de Otto Binder

  50. Gruss aus Dorna Watra, Ilustrată litho editată de librarul Leon König din Cernăuţi şi circulată la 20 martie 1899. Colecţia Dr. Ferdinant Eisenhauer din Dortmund (Germania)

*

Albumul nostru, Bucovina istorică. Locuri, oameni, înfăptuiri, apare, totodată, la împlinirea a 140 de ani de la emiterea primei cărţi poştale din lume, eveniment petrecut la 1 octombrie 1869, când Oficiul Poştal Austriac imprimă Korespondenz Karte, valorificând sugestia dr. Heinrich von Stephan, susţinută la Conferinţa de la Karlsrue, din 30 noiembrie 1865 (Postblatt) şi propunerea lui Emmanuel Hermann, profesor de economie la Academia Militară din Viena, din 26 ianuarie 1869, care propun introducerea unui nou tip de corespondenţă poştală, destinat pentru comunicarea în formă deschisă.

 

 

Rădăuţi, 20 noiembrie 2009

Vasile I. Schipor

 

Tineri din Bucovina - prezentare PPT

Descarcă prezentare/Download presentation